CrysSoft Literatisia - De dragoste - ultima carte pe care am citit-o
 CATEGORII
Roman de aventuri
Poliţiste
De spionaj
Umor
Dezvoltare personală
Contemporani
Clasici
Business - Economie
De dragoste
Capă şi spadă
Istorie
Război
Enciclopedii - Dicționare
Horror
Ficțiune
 VIZITATORI
Adaugă comentariu
Dragostra nu moare - Maitreyi Devi
Editura Amaltea, 1999
     ÃŽn anul 1928 Mircea Eliade primeÈ™te o bursă de studii în India din partea Maharajahului de Kassimbazar, un "miliardar hotărât să-È™i risipească averea" prin "pomana dirijată È™i crearea unui birou de împărÈ›it ajutoare pentru oamenii de È™tiință". Despre călătoria până în India È™i primele lui impresii despre acestă È›ară puteÈ›i citi mai multe în volumul Biblioteca Maharajahului apărut la Editura Garamond.
     Spre sfârÈ™itul anului 1929, după ce suferă de malarie È™i este internat într-un spital local, Mircea Eliade se mută în casa lui Surendranath Dasgupta, cel mai mare filosof indian, decan al Universității din Calcutta. Aici o întâlneÈ™te pe Maitreyi, fiica filosofului pe care o priveÈ™te la început ca pe o curiozitate orientală, dar cu timpul între cei doi se naÈ™te o dragoste profundă. Din păcate, conflictele culturale duc la despărÈ›irea forÈ›ată a celor doi, la 30 septembrie 1930.
     ÃŽn anul 1934, Eliade publică cartea cu titlul
Maitreyi, în care relatează povestea de dragoste trăită, puțin stilizată și cu un final modificat pentru a crește intensitatea trăirilor și valoarea literară.
     DeÈ™i, în decursul anilor aude zvonuri că s-ar fi scris o carte cu È™i despre ea, abia în 1972 Maitreyi Devi află până unde a mers Mircea Eliade cu detaliile (sau cu imaginaÈ›ia) È™i se hotărăște să dea o replică scriind propria sa versiune a întâmplărilor în
Dragostea nu moare, Na Hanyate în Bengali.
     Vă recomand să citiÈ›i toate cele trei cărÈ›i în ordinea apariÈ›iei lor, pentru a descoperi pas cu pas, povestea de dragoste È™i urmările ei, pentru că în Dragostea nu moare, anul 1930 nu ocupă decât prima parte. Următoarele trei părÈ›i prezintă continuarea, amprenta pe care dragostea lui Mircea Eliade a lăsat-o asupra lui Maitreyi. O să rămâneÈ›i surprinÈ™i mai întâi de diferenÈ›ele de abordare dintre cele două cărÈ›i. AceeaÈ™i poveste, aceleaÈ™i întâmplări, dar văzute din unghiuri total diferite. Iar sfârÈ™itul... e total neaÈ™teptat. (AtenÈ›ie, È™i Maitreyi l-a modificat, dar reflectă realitatea, fiind scris cu ajutorul simbolurilor, ne spune ea mai târziu într-un interviu.)
     Adevărul despre povestea de dragoste dintre cei doi mari scriitori... se află probabil prins undeva la mijloc È™i poate fi citit printre rânduri.
     Mi-au plăcut mult toate cele trei cărÈ›i È™i le-am citit cu sufletul la gură. Un singur lucru m-a supărat la
Dragostea nu moare: faptul că nu toți termenii bengalezi sunt traduși în glosarul de la sfârșitul cărții, motiv pentru care îi acord doar nota 4,5.
Crystian   
 
 
Gai-Jin - James Clavell
Editura Elit Comentator,
     Dacă aÈ›i îndrăgit romanele Shogun sau Tai-Pan, cu siguranță veÈ›i fi fermecaÈ›i È™i de către Gai-Jin, care, deÈ™i este un roman de sine stătător, are o mulÈ›ime de trimiteri în trecut la Anjin-san È™i la Dirk Struan. De altfel, Gai-Jin este cel de al treilea roman din tetralogia Shogunului.
     Ne regăsim în anii 1862-1863, moment în care străinii sunt instalaÈ›i pe coastele Japoniei în câteva mici colonii bine delimitate, restul teritoriului fiindu-le interzis cu desăvârÈ™ire. Gai-jin este termenul prin care japonezii îi numesc pe aceÈ™ti străini, un termen nu prea politicos, după cum ne sugerează autorul. Cele două lumi sunt legate iremediabil prin intermediul schimburilor comerciale, dar diferenÈ›ele dintre cele două culturi duc la conflicte È™i situaÈ›ii dintre cele mai neaÈ™teptate. Pe de o parte japonezii sunt ordonaÈ›i, curaÈ›i, obedienÈ›i dar mincinoÈ™i È™i "înapoiaÈ›i", iar pe de altă parte, europenii sunt murdari, îmbrăcaÈ›i caraghios, dezorganizaÈ›i dar mult prea cinstiÈ›i È™i avansaÈ›i din punct de vedere tehnologic.
     De aici au rezultat cele două planuri ale acÈ›iunii care se influenÈ›ează reciproc. ÃŽn tabăra străinilor urmărim destinele lui Malcom Struan, viitorul tai-pan al companiei Struan È™i al lui Angelique, o tânără atrăgătoare, rămasă fără avere È™i vitregită de împrejurări. Cei doi converg inevitabil unul către celălalt într-o dramatică poveste romantică. ÃŽn celălalt plan, asistăm la lupta pentru putere a lui Yoshi Toranaga, într-o Japonie condusă de mai mulÈ›i seniori - daimyo -, sub o aparentă organizare a shogunatului È™i a administraÈ›iei acestuia. Cu toÈ›ii se folosesc direct sau indirect de o miÈ™care de revoltă, sonno-joi, a unor samurai proscriÈ™i. Scopul declarat al acestei miÈ™cări este să-i alunge definitiv pe străini din Japonia È™i să restabilească puterea împăratului, care era prizonier în propriul lui castel.
     Unul dintre capii miÈ™cării sonno-joi, Hiraga, ajunge însă să-È™i schimbe complet viziunea după ce ajunge sub statut de refugiat în tabăra străinilor. Din ucigaÈ™ ajunge în cele din urmă să-i apere pe aceÈ™tia de confraÈ›ii lui. El este un simbol pentru majoritatea japonezilor care declarativ îi urăsc pe străini, mai mult sau mai puÈ›in, dar în umbră fac tot posibilul să strângă relaÈ›iile comerciale cu aceÈ™tia.
     Pentru noi europenii, cartea este atractivă nu în ultimul rând pentru obiceiurile de natură sexuală ale japonezilor (ca È™i
Shogun-ul de altfel). Și autorul are grijă să nu ne lipsească o mulțime de detalii picante, fără a fi însă vulgară. Sunt curios cum o privesc japonezii.
     Cartea este bine scrisă, cu o mulÈ›ime de fire de acÈ›iune. Te ajută să înÈ›elegi cultura japoneză È™i să afli o parte din istoria acesteia pe de o parte È™i a colonizărilor pe de alta, chiar dacă sunt puÈ›in romanÈ›ate. DeÈ™i serviciul de corectură al editurii È™i-a făcut doar parÈ›ial datoria eu îi acord nota 4,5 È™i vă invit să o citiÈ›i.
Crystian   
   Pagina următoare

eXTReMe Tracker