CrysSoft Literatisia - ultima carte pe care am citit-o
 CATEGORII
Roman de aventuri
Poliţiste
De spionaj
Umor
Dezvoltare personală
Contemporani
Clasici
Business - Economie
De dragoste
Capă şi spadă
Istorie
Război
Enciclopedii - Dicționare
Horror
Ficțiune
 VIZITATORI
Adaugă comentariu
O tragedie americană - Theodore Dreiser
Editura Minerva, 1973
     Apărut în colecÈ›ia Biblioteca pentru toÈ›i, romanul lui Dreiser urmăreÈ™te destinul tragic al unui tânăr american, Clyde Griffiths. Născut într-o familie de predicatori, ce cântau pe străzi pentru a strânge banii necesari întreÈ›inerii unei misiuni creÈ™tină (un fel de cerÈ™etorie mascată), acesta încearcă pe tot parcursul vieÈ›ii sale să scape de destinul tragic pe care i la urzit soarta È™i să ajungă la bogăția simbolizată de unchiul acestuia, un mare fabricant de gulere pentru cămăși.
     Caracterul slab È™i needucat în ale vieÈ›ii, pe de o parte, È™i farmecul personal înnăscut, pe de alta, îl împinge uÈ™or în tot felul de încurcături având la baza aventuri amoroase. IubeÈ™te uÈ™or È™i uită aparent uÈ™or. Fetele profită de naivitatea lui È™i-l împing spre tot felul de lucruri necugetate.
     Cititorul este uÈ™or, uÈ™or prins în dilemă: este Clyde vinovat de ceea i se întâmplă sau este doar un învins al sorÈ›ii, bătut de vânt spre nenorociri. Este el copilul care nu ascultă de îndrumările înÈ›elepte ale părinÈ›ilor È™i ale societății sau este victima ce luptă să scape de principiile mărginite ale timpurilor lui?
     Vedem în O tragedie americană o altă Americă față de aceea a eroilor din filmele hollywood-iene. Nu este o È›ară în care omul este liber să facă ce doreÈ™te, ci o È›ară care a copiat întru-totul modelele vechii Europe. Societatea îi marginalizează pe cei săraci È™i îi acceptă în cercurile înalte doar pe cei înstăriÈ›i. Procesele sunt influenÈ›ate de apartenenÈ›a la anumite partide politice È™i de apropiatele alegeri, iar juraÈ›ii ascultă vocea străzii È™i nu cea a raÈ›iunii.
     Nu degeaba Dreser a fost acuzat de afinități comuniste iar romanele sale au fost publicate cu greu în Statele Unite unde editurile aparÈ›iuneau conservatorilor È™i puritanilor.
     Un roman-frescă al Americii, o carte tragică, inspirată se pare dintr-o crimă banală, dar care loveÈ™te adânc în visul American È™i în miÈ™cările religioase. PuÈ›in parcă prea lungă (poate e È™i normal, pentru a-È™i atinge scopul), ultimul volum din cele trei l-am parcurs cu sufletul la gură È™i încercam È™i eu să-mi dau seama, raÈ›ional, dacă Clyde a fost sau nu un criminal.
     Vă invit să citiÈ›i o mare capodoperă a începutului de secol XX, È™i îi acord nota 4,5. Din aceeaÈ™i epocă vă recomand È™i CaracatiÈ›a lui Frank Norris, pe care o găsiÈ›i în magazinul online CrysSoft Euroalia.
Crystian   
 
 
Prin foc și sabie - Henryk Sienkiewicz
Editura Garamond,
     1647. Moldova prospera sub domnia lui Vasile Lupu. La fel È™i Polonia cu care avea strânse relaÈ›ii comerciale. Prin urmare, nu este de mirare să dai de moldoveni la tot pasul prin Polonia.
     Apoi a început războiul civil - la polonezi, desigur. Cazacii s-au ridicat împotriva leÈ™ilor, sub conducerea lui Bohdan Chmielnicki. La noi se numeau răscoale È™i erau împotriva boierilor, dar maestrul Sienkiewicz răstoarnă situaÈ›ia È™i îi prezintă pe zaporojeni ca fiind cei care au pornit un război civil nedrept împotriva È™leahtnicilor unindu-se cu tătarii pentru a pârjoli È›ara de dincolo de Nistru, actuala Ucraina.
     De fapt acesta a fost È™i principala critică adusă romanului: din dorinÈ›a de a readuce în mintea polonezilor, trecutul glorios al războinicilor, Sienkiewicz a modificat pe ici pe colo faptele istorice È™i a creat o serie de eroi, cu caracteristici ce întrec oamenii de rând.
     Cel mai important dintre aceÈ™tia este porucinicul Skrzetuski, personajul principal, care trece prin încercări deosebite de-a lungul întregului roman, pentru apărarea patriei È™i pentru recuperarea iubitei lui, cneaghina Helena, din mâna sălbaticului Bohun. Din păcate, este È™i uÈ™or melancolic, căzând grav bolnav ori de câte ori jupâniÈ›a Helena părea dispărută pentru totdeauna în mâinile răsculaÈ›ilor sau a lui Bohun.
     Regăsim È™i personaje pitoreÈ™ti, precum lunganul Longinus "Rupe-glugă", al cărui scop era să taie trei capete deodată, cu paloÈ™ul lui imens, pentru a-È™i cinsti strămoÈ™ii È™i jupân Zagloba, care prin isteÈ›imea lui a salvat-o în mai multe rânduri pe Helena.
     Lăsând la o parte interpretarea faptelor istorice, ce m-a frapat în tot acest conflict a fost multitudinea de străini ce luau parte la lupte. ÃŽn general mercenari plătiÈ›i, aceÈ™tia erau nemÈ›i, lituanieni, tătari, moldoveni de partea polonezilor È™i iar tătari, rusini È™i otomani de partea cazacilor. Parcă cel mai mult fugeau de război tocmai polonezii care ar fi trebui să-È™i apere patria. Organizarea statală a Poloniei, în care fiecare magnat avea propria lui oaste făcea lucrurile mult mai complicate, față de țările române.
     Să omori cât mai mulÈ›i duÈ™mani era la mare cinste, de prizonieri nici nu putea fi vorba, sate întregi È™i cetăți erau culcate la pământ de pârjol, cei care scăpau vii erau duÈ™i în robie la tătari, spânzuraÈ›i, violuri, pruncucideri, jafuri, erau niÈ™te lucruri atât de obiÈ™nuite încât azi te înfiori numai la gândul că aÈ™a ceva putea să existe în realitate.
     ÃŽn schimb războiaiele erau ca la carte: se puneau oÈ™tile față în față, începea apoi harÈ›ul între cei mai viteji din ambele tabere, apoi năvăleau una împotriva celeilalte. NemÈ›ii, supravieÈ›uitori ai războiului de 30 de ani, erau cei mai tari È™i mai organizaÈ›i, iar, interesant, turcii cei mai slabi. Mi-aduce în minte jocurile pe calculator. Până È™i preoÈ›ii È™i vrăjitoarele aveau rolul lor.
     O carte excepÈ›ională, care alături de Quo Vadis mi-au scos la iveală un scriitor desăvârÈ™it în persoana lui Henryk Sienkiewicz, motiv pentru care îi acord nota 4,8.
Crystian   
   Pagina următoare

eXTReMe Tracker