CrysSoft Literatisia - ultima carte pe care am citit-o
 CATEGORII
Roman de aventuri
Poliţiste
De spionaj
Umor
Dezvoltare personală
Contemporani
Clasici
Business - Economie
De dragoste
Capă şi spadă
Istorie
Război
Enciclopedii - Dicționare
Horror
Ficțiune
 VIZITATORI
Adaugă comentariu
Un colet cu bucluc - Robert Louis Stevenson, Lloyd Osbourne
Editura Univers, 1981
     CoincidenÈ›e. Acesta este laitmotivul cărÈ›ii Un colet cu bucluc scrisă de către Robert Louis Stevenson È™i Lloyd Osbourne. DeÈ™i este o carte plină de viață, de personaje È™i de întâmplări dintre cele mai haioase, la urmă de dăm seama că de fapt avem de a face cu o mână de personaje principale, ce se reîntâlnesc la tot pasul (spre marea lor disperare), È™i cu o întreagă pleiadă de figuranÈ›i care întregesc È™i dau savoare firului poveÈ™tii.
     Totul începe de la o tontină. Pentru novici în ale finanÈ›elor, tontina este un fel de loterie pe viață È™i pe moarte: câștigă cine trăieÈ™te mai mult, sau, ca să fim mai exacÈ›i, cine moare ultimul. Se strâng laolaltă mai multe persoane care depun într-un fond o sumă fixă. Banii sunt investiÈ›i, înmulÈ›iÈ›i, È™i cel din urmă supravieÈ›uitor al grupului ia banii. Probabil că vârsta nu îi va mai permite să se bucure prea mult de ei, dar cu siguranță moÈ™tenitorii vor fi mai mult decât încântaÈ›i de averea primită. Ca È™i fapt divers, mai există încă tontine active în Europa, dar nu mai sunt iniÈ›iate altele noi.
     È˜i după cum uÈ™or putem deduce, când din membrii fondatori ai unei tontine mai rămân doar doi fraÈ›i, copii acestora vor face totul ca aceÈ™tia să se bucure de o bătrâneÈ›e sănătoasă È™i îndelungată. ÃŽn Londra, sunt închiÈ™i în casă să nu răcească sau să prindă vreo boală rătăcită È™i sunt plimbaÈ›i în provincie, la aer curat. Dar ce te faci când la într-o astfel de mutare de la oraÈ™ în provincie È™i înapoi, trenul cu care circuli se ciocneÈ™te cu un altul venind din sens opus È™i călătorii fac un mic zbor prin aer împreună cu vagonul. Și în locul bătrânului îngrijit cu atâta grijă găseÈ™ti un cadavru mutilat, de nerecunoscut... exact tontina se duce la veriÈ™orul Michael Finsbury.
     Ei È™i de aici începe nebunia ascunderii "adevărului". Scenarii peste scenarii, cadavru îngropat, dezgropat, mutat, ascuns, împachetat, expediat È™i... pierdut. Dar găsit de alÈ›ii care se află în relaÈ›ii bune tocmai cu... veriÈ™orul mai sus amintit. Nu e greu de imaginat că Michael vede cadavrul. Dar trenul È™i-a făcut bine treaba È™i nu-l recunoaÈ™te, deci trebuie să scape de el că îi suflă poliÈ›ia în ceafă.
     Ce se întâmplă cu cadavrul? Cine va lua până la urmă tontina? V-am făcut curioÈ™i? Merită să citiÈ›i această carte plină de umor englezesc de calitate!
     Eu m-am amuzat teribil, È™i pentru asta îi acord nota 4,3, chiar dacă coincidenÈ›ele sunt mult prea forÈ›ate. Dar până la urmă ăsta a fost farmecul romanului. Păcat că s-a terminat atât de repede.
Crystian   
 
 
Pan Wołodyjowsky - Henryk Sienkiewicz
Editura Garamond,
     Èšara arde È™i baba se piaptănă! Cam acesta este mesajul transmis de către Henryk Sienkiewicz în cel de al treilea volum al trilogiei sale închinat vremurilor bune din istoria Poloniei. Noroc cu o mână de viteji, care prin eforturi supraomeneÈ™ti reuÈ™esc să oprească înaintarea puhoiului otoman.
     Din prea mult entuziasm, pentru a-i trezi din amorÈ›eala cei cuprinse pe contemporani, Henryk Sienkiewicz ajustează puÈ›in istoria în favoarea eroilor romanelor sale. Acest lucru îi aduce pe de o parte onoruri, dar È™i o mulÈ›ime de critici din partea specialiÈ™tilor, motiv pentru care în acest volum se îndepărtează mai puÈ›in de la cursul istoriei. Prin urmare, deÈ™i vitejeÈ™ti, faptele nu mai au întotdeauna finalul fericit. De', viaÈ›a nu e numai lapte È™i miere.
     Un alt factor care influenÅ£ează acest roman este moartea soÈ›iei autorului, care-l aruncă pe acesta în melancolie. Cel puÈ›in în prima treime a romanului, faptele vitejeÈ™ti sălășuiesc mai mult în amintiri, iar dramele personale È™i poveÈ™tile de amor umplu paginile.
     Dacă pe Skrzetuski, eroul primului roman din trilogie, îl regăsim aici fericit È™i cu o droaie de copii, WoÅ‚odyjowsky apare ca un personaj doborât de necazul morÈ›ii bruÈ™te a logodnicei sale, retras la o mănăstire cu gândul de a-È™i închina restul vieÈ›ii Domului. Noroc cu jupân Zagloba care, ca de obicei, aduce lucrurile pe făgaÈ™ul normal prin vicleÈ™ugurile sale: îl ademeneÈ™te în afara mănăstirii, îl îmbată È™i îl aruncă în braÈ›ele unei femei. Chiar dacă planurile de însurătoare nu ies de la început, precum unse, pe parcurs, WoÅ‚odyjowsky își găseÈ™te aleasa inimii în "haiducelul" Basia. ÃŽntre cei doi se înfiripă o dragoste atât de mare că numai moartea îi va mai despărÈ›i...
     Noua familie se mută la Chreptiów, o garnizoană de graniță, unde, cu câteva sute de oÈ™teni aflaÈ›i în subordine, aduc liniÈ™tea È›inuturilor din zonă. Aici încep poveÈ™tile la gura focului în stilul lui Sadoveanu, dar nu despre vânătoare È™i peisaje mioritice, ci despre întâmplări din robie de la turci È™i tătari.
     ÃŽncet, încet autorul scapă de melancolia de la începutul romanului È™i apare acÈ›iunea în toată splendoarea ei: trădări, crime, violuri, jafuri, tâlhari, răpiri, culminând cu atacul oastei otomane asupra cetății Kamieniec.
     ÃŽn carte este descrisă È™i o incursiune a trupelor polone în Moldova: un teritoriu cam sălbatic, împânzit de codrii È™i controlat de turci... hmmm. Mă rog, fiecare cu istoria È™i orgoliile lui. (Vorbim despre anii 1670...)
     DeÈ™i prima parte a fost puÈ›in cam plictisitoare, partea a doua a romanului l-a adus în scenă pe adevăratul Henryk Sienkiewicz, un scriitor de marcă, nu doar al Poloniei, ci al întregii omeniri. Pentru acest lucru îi acord romanului nota 4,4.
Crystian   
   Pagina următoare

eXTReMe Tracker