CrysSoft Literatisia - ultima carte pe care am citit-o
 CATEGORII
Roman de aventuri
Poliţiste
De spionaj
Umor
Dezvoltare personală
Contemporani
Clasici
Business - Economie
De dragoste
Capă şi spadă
Istorie
Război
Enciclopedii - Dicționare
Horror
Ficțiune
 VIZITATORI
Adaugă comentariu
Dragostra nu moare - Maitreyi Devi
Editura Amaltea, 1999
     ÃŽn anul 1928 Mircea Eliade primeÈ™te o bursă de studii în India din partea Maharajahului de Kassimbazar, un "miliardar hotărât să-È™i risipească averea" prin "pomana dirijată È™i crearea unui birou de împărÈ›it ajutoare pentru oamenii de È™tiință". Despre călătoria până în India È™i primele lui impresii despre acestă È›ară puteÈ›i citi mai multe în volumul Biblioteca Maharajahului apărut la Editura Garamond.
     Spre sfârÈ™itul anului 1929, după ce suferă de malarie È™i este internat într-un spital local, Mircea Eliade se mută în casa lui Surendranath Dasgupta, cel mai mare filosof indian, decan al Universității din Calcutta. Aici o întâlneÈ™te pe Maitreyi, fiica filosofului pe care o priveÈ™te la început ca pe o curiozitate orientală, dar cu timpul între cei doi se naÈ™te o dragoste profundă. Din păcate, conflictele culturale duc la despărÈ›irea forÈ›ată a celor doi, la 30 septembrie 1930.
     ÃŽn anul 1934, Eliade publică cartea cu titlul
Maitreyi, în care relatează povestea de dragoste trăită, puțin stilizată și cu un final modificat pentru a crește intensitatea trăirilor și valoarea literară.
     DeÈ™i, în decursul anilor aude zvonuri că s-ar fi scris o carte cu È™i despre ea, abia în 1972 Maitreyi Devi află până unde a mers Mircea Eliade cu detaliile (sau cu imaginaÈ›ia) È™i se hotărăște să dea o replică scriind propria sa versiune a întâmplărilor în
Dragostea nu moare, Na Hanyate în Bengali.
     Vă recomand să citiÈ›i toate cele trei cărÈ›i în ordinea apariÈ›iei lor, pentru a descoperi pas cu pas, povestea de dragoste È™i urmările ei, pentru că în Dragostea nu moare, anul 1930 nu ocupă decât prima parte. Următoarele trei părÈ›i prezintă continuarea, amprenta pe care dragostea lui Mircea Eliade a lăsat-o asupra lui Maitreyi. O să rămâneÈ›i surprinÈ™i mai întâi de diferenÈ›ele de abordare dintre cele două cărÈ›i. AceeaÈ™i poveste, aceleaÈ™i întâmplări, dar văzute din unghiuri total diferite. Iar sfârÈ™itul... e total neaÈ™teptat. (AtenÈ›ie, È™i Maitreyi l-a modificat, dar reflectă realitatea, fiind scris cu ajutorul simbolurilor, ne spune ea mai târziu într-un interviu.)
     Adevărul despre povestea de dragoste dintre cei doi mari scriitori... se află probabil prins undeva la mijloc È™i poate fi citit printre rânduri.
     Mi-au plăcut mult toate cele trei cărÈ›i È™i le-am citit cu sufletul la gură. Un singur lucru m-a supărat la
Dragostea nu moare: faptul că nu toți termenii bengalezi sunt traduși în glosarul de la sfârșitul cărții, motiv pentru care îi acord doar nota 4,5.
Crystian   
 
 
O tragedie americană - Theodore Dreiser
Editura Minerva, 1973
     Apărut în colecÈ›ia Biblioteca pentru toÈ›i, romanul lui Dreiser urmăreÈ™te destinul tragic al unui tânăr american, Clyde Griffiths. Născut într-o familie de predicatori, ce cântau pe străzi pentru a strânge banii necesari întreÈ›inerii unei misiuni creÈ™tină (un fel de cerÈ™etorie mascată), acesta încearcă pe tot parcursul vieÈ›ii sale să scape de destinul tragic pe care i la urzit soarta È™i să ajungă la bogăția simbolizată de unchiul acestuia, un mare fabricant de gulere pentru cămăși.
     Caracterul slab È™i needucat în ale vieÈ›ii, pe de o parte, È™i farmecul personal înnăscut, pe de alta, îl împinge uÈ™or în tot felul de încurcături având la baza aventuri amoroase. IubeÈ™te uÈ™or È™i uită aparent uÈ™or. Fetele profită de naivitatea lui È™i-l împing spre tot felul de lucruri necugetate.
     Cititorul este uÈ™or, uÈ™or prins în dilemă: este Clyde vinovat de ceea i se întâmplă sau este doar un învins al sorÈ›ii, bătut de vânt spre nenorociri. Este el copilul care nu ascultă de îndrumările înÈ›elepte ale părinÈ›ilor È™i ale societății sau este victima ce luptă să scape de principiile mărginite ale timpurilor lui?
     Vedem în O tragedie americană o altă Americă față de aceea a eroilor din filmele hollywood-iene. Nu este o È›ară în care omul este liber să facă ce doreÈ™te, ci o È›ară care a copiat întru-totul modelele vechii Europe. Societatea îi marginalizează pe cei săraci È™i îi acceptă în cercurile înalte doar pe cei înstăriÈ›i. Procesele sunt influenÈ›ate de apartenenÈ›a la anumite partide politice È™i de apropiatele alegeri, iar juraÈ›ii ascultă vocea străzii È™i nu cea a raÈ›iunii.
     Nu degeaba Dreser a fost acuzat de afinități comuniste iar romanele sale au fost publicate cu greu în Statele Unite unde editurile aparÈ›iuneau conservatorilor È™i puritanilor.
     Un roman-frescă al Americii, o carte tragică, inspirată se pare dintr-o crimă banală, dar care loveÈ™te adânc în visul American È™i în miÈ™cările religioase. PuÈ›in parcă prea lungă (poate e È™i normal, pentru a-È™i atinge scopul), ultimul volum din cele trei l-am parcurs cu sufletul la gură È™i încercam È™i eu să-mi dau seama, raÈ›ional, dacă Clyde a fost sau nu un criminal.
     Vă invit să citiÈ›i o mare capodoperă a începutului de secol XX, È™i îi acord nota 4,5. Din aceeaÈ™i epocă vă recomand È™i CaracatiÈ›a lui Frank Norris, pe care o găsiÈ›i în magazinul online CrysSoft Euroalia.
Crystian   
   Pagina următoare

eXTReMe Tracker