|
|
 | | |
 |
Cum să faci avere - Donald J. Trump
Editura Curtea Veche Publishing, 2012
|
|
|
Aceasta este prima carte dintr-o serie ce are pe copertă numele și chipul lui Donald Trump și este dedicată tuturor celor care caută un punct de pornire pentru a scăpa de statutul de salariat și a face avere, prin diverse modalități. Deși Donald Trump apare pe copertă, acesta nu a scris decât un capitol, în care-și laudă realizările și ne spune lucruri banale de genul: să facem totul cu pasiune, să fim buni negociatori, să ne asumăm riscuri ș.a.m.d. Autorii sunt de fapt John R. Burley, J.J. Childers, Dr. Gary W. Eldred, Dr. Michael E. Gordon, Richard Parker, Philip A. Springer și Marshall Sylver.
Fiecare dintre aceștia și-a republicat aici fie câte un articol, fie un capitol dintr-o carte proprie, fie un rezumat al altei lucrări. Până la urmă realizezi că această carte este o antologie, destul de reușită în cele din urmă. Meritul ei este că îți arată că prosperitatea poate începe din mai multe direcții și în mai multe domenii (licite bineînțeles).
Prima parte se ocupă de pregătirea psihică a candidatului la prosperitate. Aici se pune accentul pe mentalitatea succesului și pe obiceiurile pe care trebuie să le adopți pentru a reuși să acumulezi avere. Nu te trimite să-ți cumperi televizor sau frigider în rate și să faci cumpărături la Paris, ci să scapi de datorii, să pui bani deoparte pe care apoi să-i înmulțești. Te învață cum să-ți formezi o viziune, să atragi oamenii de valoare de partea ta pentru a face o echipă și cum să devi o persoană organizată și care vede oportunitățile acolo unde alții văd doar probleme și criză.
Cea mai interesantă parte, din punctul meu de vedere este cea destinată antreprenoriatului. Cum faci dacă vrei să deschizi o firmă, dar habar nu ai în ce domeniu? Michal E. Gordon ne descrie cum a ajutat-o pe soția lui să facă această alegere și cum a condus-o pe drumul către succes, construind afacerea pas cu pas. Un capitol din această parte este destinat celor care doresc să achiziționeze o firmă existentă.
Următoarea parte este jalnică... Să vezi măi nene calcule peste calcule cum crește piața imobiliară și cum, chiar dacă iei împrumut de la bancă și nu câștigi nimic din închiriere și întreținere, până la urmă tot bogat vei fi datorită creșterii valorice a imobilelor... Din fericire cartea a apărut la noi după debutul crizei. Varianta în limba engleză a fost tipărită prin 2007 și pregătită mai devreme. Totuși mai găsești și niște sfaturi utile și de bun gust pentru cei temerari în domeniu.
Urmează apoi o parte destinată investițiilor la bursă, unde nu mă bag pentru că nu este domeniul meu, dar poate unii o vor găsi interesantă, iar ultima parte se adresează celor care după ce acumulează ceva capital vor să știe cum să-l păstreze și eventual să-l înmulțească prin instrumente de economisire și investiții sigure.
Fiind mai mulți autori, regăsești în carte tot felul de sfaturi contradictorii, gen investește în imobiliare versus ferește-te de imobiliare (acesta din urmă a avut dreptate), investește la bursă versus nu pierde banii la bursă. Cine are dreptate și cine nu... rămâne să stabilească fiecare după ce citește cartea și după propriul lui domeniu de interes.
Cartea și seria din care face parte se găsește la chioșcurile de ziare împreună cu revista Capital, de-a lungul anului 2012. Eu îi acord nota 4,0 pentru informațiile interesante regăsite în carte și o recomand celor care vor să înceapă de undeva... dar treceți conținutul prin filtrul propriei rațiuni.
|
|
Crystian
|
| |
| |
|
Gai-Jin - James Clavell
Editura Elit Comentator,
|
|
|
Dacă ați îndrăgit romanele Shogun sau Tai-Pan, cu siguranță veți fi fermecați și de către Gai-Jin, care, deși este un roman de sine stătător, are o mulțime de trimiteri în trecut la Anjin-san și la Dirk Struan. De altfel, Gai-Jin este cel de al treilea roman din tetralogia Shogunului.
Ne regăsim în anii 1862-1863, moment în care străinii sunt instalați pe coastele Japoniei în câteva mici colonii bine delimitate, restul teritoriului fiindu-le interzis cu desăvârșire. Gai-jin este termenul prin care japonezii îi numesc pe acești străini, un termen nu prea politicos, după cum ne sugerează autorul. Cele două lumi sunt legate iremediabil prin intermediul schimburilor comerciale, dar diferențele dintre cele două culturi duc la conflicte și situații dintre cele mai neașteptate. Pe de o parte japonezii sunt ordonați, curați, obedienți dar mincinoși și "înapoiați", iar pe de altă parte, europenii sunt murdari, îmbrăcați caraghios, dezorganizați dar mult prea cinstiți și avansați din punct de vedere tehnologic.
De aici au rezultat cele două planuri ale acțiunii care se influențează reciproc. În tabăra străinilor urmărim destinele lui Malcom Struan, viitorul tai-pan al companiei Struan și al lui Angelique, o tânără atrăgătoare, rămasă fără avere și vitregită de împrejurări. Cei doi converg inevitabil unul către celălalt într-o dramatică poveste romantică. În celălalt plan, asistăm la lupta pentru putere a lui Yoshi Toranaga, într-o Japonie condusă de mai mulți seniori - daimyo -, sub o aparentă organizare a shogunatului și a administrației acestuia. Cu toții se folosesc direct sau indirect de o mișcare de revoltă, sonno-joi, a unor samurai proscriși. Scopul declarat al acestei mișcări este să-i alunge definitiv pe străini din Japonia și să restabilească puterea împăratului, care era prizonier în propriul lui castel.
Unul dintre capii mișcării sonno-joi, Hiraga, ajunge însă să-și schimbe complet viziunea după ce ajunge sub statut de refugiat în tabăra străinilor. Din ucigaș ajunge în cele din urmă să-i apere pe aceștia de confrații lui. El este un simbol pentru majoritatea japonezilor care declarativ îi urăsc pe străini, mai mult sau mai puțin, dar în umbră fac tot posibilul să strângă relațiile comerciale cu aceștia.
Pentru noi europenii, cartea este atractivă nu în ultimul rând pentru obiceiurile de natură sexuală ale japonezilor (ca și Shogun-ul de altfel). Și autorul are grijă să nu ne lipsească o mulțime de detalii picante, fără a fi însă vulgară. Sunt curios cum o privesc japonezii.
Cartea este bine scrisă, cu o mulțime de fire de acțiune. Te ajută să înțelegi cultura japoneză și să afli o parte din istoria acesteia pe de o parte și a colonizărilor pe de alta, chiar dacă sunt puțin romanțate. Deși serviciul de corectură al editurii și-a făcut doar parțial datoria eu îi acord nota 4,5 și vă invit să o citiți.
|
|
Crystian
|
|
|
Pagina anterioară Pagina următoare |
|
|
