|
|
 | | |
 |
Magicianul - John Fowles
Editura Adevărul Holding, 2011
|
|
|
Recunosc că, după ce am terminat de citit această carte, m-am dus pe Internet și am început să caut... ceva lipsea... prea am rămas cu ochii în ceață. Și am rămas surprins de numărul mare de comentarii găsite. De aceleași întrebări puse și de către alți cititori. Explicația: păi tocmai acesta este scopul cărții, și se pare că i-a reușit de minune. Culmea e că autorul recunoaște în introducere că a fost mai explicit în această ediție, față de edițiile anterioare.
Nicholas Urfe este un tânăr rebel. Tratează totul cu indiferență, cinism și superficialitate, drept pentru care rămâne un însingurat. Pentru că nu-și găsește locul în societatea londoneză de la începuturile anilor 50, profită de ocazia care i se ivește de a pleca pe insula Phraxos din Grecia, pentru a preda limba engleză la un liceu de băieți. Înainte de a pleca însă, are o scurtă relație cu Alison, o tânără australiancă. Deși nici unul dintre cei doi nu este genul fidel, totuși se îndrăgostesc unul de celălalt, dar nici unul dintre ei nu vrea să recunoască acest lucru.
Pe insula Phraxos, un loc izolat de restul lumii, Nicholas cunoaște un personaj ciudat, Maurice Conchis. Acesta îl supune pe Nicholas unui joc psihologic, greu de imaginat, dar realistic. Nu doar pe Nicholas îl domină ci și pe cititor: cu fiecare pagină ești tot mai dornic să afli ce se întâmplă mai departe. Și surprizele se țin lanț.
Din manipulator, Nicholas ajunge să fie manipulat, să-și schimbe radical opiniile, să fie la un pas de sinucidere. I se înscenează moartea lui Alison și se îndrăgostește de un personaj fictiv, de o actriță. Realitatea i se prezintă ca fiind falsă și imaginarul ca fiind real. Corespondența îi este interceptată și orice legătură cu lumea externă este foarte bine controlată.
Nicholas află în cele din urmă că el este doar subiectul unui experiment de natură psihologică, care se repetă an de an, de fiecare dată cu un alt cobai. Pentru această manipulare a psihicului dusă la extram, Maurice, magicianul, dispune de sume imense de bani, de puneri în scenă cu actori angajați și de un har personal pe care-l mai întâlnești doar la vrăjitoare (apropo de pățania Oanei Zăvoranu).
Ca și cititor ești la fel de fermecat și de manipulat: nu mai ști ce este real și ce este teatru... și la final ești lăsat în ceață. Cel puțin ăsta este primul sentiment. Apoi îți dai seama că autorul ți-a spus tot timpul adevărul, dar erai prea ocupat de acțiune ca să ști să citești indiciile. Cei care au citit-o de mai multe ori, spun că de fiecare dată au mai descoperit câte ceva. (Cartea este plină de aluzii la personaje și întâmplări din mitologia greacă și din literatura universală. Unii o și condamnă din acest motiv pentru că este prea încărcată cu detalii).
O carte minunată pe care vă invit să o citiți dacă vă place suspansul, finalurile nedefinite și... să fiți manipulați. Trebuie să recunosc că pe alocuri cultura mea generală nu a făcut față aluziilor, și dacă o mai citesc încă o dată o voi face probabil cu alți ochi, pentru a descoperi lucruri noi. Îi acord nota 4,7.
|
|
Crystian
|
| |
| |
|
Justițiarul - Vânătoare sângeroasă în Philadelphia - Don Pendleton
Editura Tinerama, 2002
|
|
|
Droguri, crime, arme, mafioți și bani. Mulți, mulți bani. Păcat că apare Justițiarul să tulbure apele.
Citind această carte, aveam sentimentul că mă uit la un film de pe ProTV difuzat noaptea târziu: într-o lume condusă de mafie apare un tip rău de tot, care nervos pe toată lumea ucide în stânga și în dreapta pentru... nici nu mai contează pentru ce, atâta timp cât numărul gloanțelor, al grenadelor și rachetelor întrece numărul de secunde al filmului.
Mack Bolan, sau mai scurt Justițiarul, este rugat de către prietenul său Harold Brognola, numărul unu din Justice Departament, să urmărească un avocat celebru, Abie Morgan. Astfel află că avocatul se întâlnește cu un mafiot, la ceas de noapte, pentru a pune la cale niscai afaceri dubioase cu mulți bani.
Cum altfel, Justițiarul le strică întâlnirea celor 2, omorând vreo duzină de bodygarzi și pune mâna pe avocatul murdar, pe care-l predă pe mâna CIA-ului. CIA, și nu FBI, pentru că afacerile avocatului se pierdeau prin Israel și Orientul Mijlociu, depășind ganițele SUA.
Mergând pe firul dovezilor, Justițiarul, află că are de a face cu o rețea foarte bine pusă la punct, formată din mafioți, avocați, judecători și până sus la unul din oamenii președintelui, ce obținea banii din droguri și alte afaceri murdare, și îi trasferau apoi în Orientul Mijlociu pentru a finanța o afacere mult mai mare legată de traficul de arme.
Cu astfel de oameni e clar că nu poți acționa pe căi legale, așa că Justițiarul ia Philadephia de la un capăt la altul și se apucă să facă curățenie, într-o noapte. Armele, grenadele, rachetele, toate intră în acțiune și crează panică și haos.
Rețeaua se trezește brusc la viață și pun la cale prinderea Justițiarului, cu ajutorul poliției, al FBI-ului și al ucigașilor plătiți. Vor reuși oare?
Pentru cei care apreciază acest gen de lectură, probabil că este o carte super tare. Din păcate eu nu pot să-i dau decât nota 2 pentru lipsa de suspans, povestea simplistă și numărul mult prea mare de crime fără rost. Putea și el să-i predea autorităților, după ce a făcut curățenie în justiție.
|
|
Crystian
|
|
|
Pagina următoare |
|
|
