|
|
 | | |
 |
SAS - Dosarul Nord-Coreean - Gerard de Villiers
Editura Tinerama,
|
|
|
Moda face o victimă nevinovată în New York: Stacy Lak a avut ghinionul să fie persoana nepotrivită, la locul nepotrivit, dar purtând acelaşi taior mov ca adevărata ţintă, Olivia de Portello. Din păcate, asasinul este ucis de către un poliţist în timp ce încerca să fugă de la locul faptei.
F.B.I.-ul investighează crima, dar nu găseşte nici un indiciu concludent nici despre mobilul crimei şi nici despre asasin, cu excepţia unui paşaport belgian fals. Este chemat în ajutor C.I.A-ul, care mergând pe urma paşaportului ajunge, unde credeţi... la generalul Postelnicu, tocmai în Bucureşti. Bineînţeles că apare şi numele lui Pacepa, într-o poveste, mai mult sau mai puţin adevărată, a unor personaje din fosta securitate. Că e pură fantezie, mai treacă meargă, dar să auzi de ai tăi prin cărţi scrise de străini, te face să te simţi bine.
Povestea noastră însă se complică, pentru că paşaportul se pare că a ajuns printr-un lanţ de evenimente, tocmai la israelieni. Parcă încep lucrurile să se lege: Stacy Lak era soţia unui iranian, paşaportul la un israelian... e cunoscută "prietenia" dintre cele două popoare. Mai greu e de înţeles de ce au acţionat pe teritoriul Americii? Să fie chiar aşa de disperaţi?
În acest moment intră în scenă, prinţul nostru, Malko Linge, care dă toate lucrurile peste cap, când descoperă încurcătura taioarelor. Numai bine ne mutăm în Miami, unde s-a retras Olivia de Portello, care se pare că a priceput că ceva nu este în regulă. Malko încearcă să o protejeze, fără ca ea să ştie, şi în acelaşi timp să descopere misterul, însă nu are prea mult noroc: Olivia de Portello este ucisă noaptea pe plajă de către israelieni.
Vă întrebaţi poate ce legătură au coreenii în toată treaba asta? Vă las satisfacţia de a afla singuri acest lucru. Până una alta, îi acord cărţii nota 3,6 pentru acţiune şi suspans, un adevărat thriller. Păcat că la un moment dat o cam tărăgănează cu urmărirea amantului... Ei... care amant!?
|
|
Crystian
|
| |
| |
|
Gai-Jin - James Clavell
Editura Elit Comentator,
|
|
|
Dacă ați îndrăgit romanele Shogun sau Tai-Pan, cu siguranță veți fi fermecați și de către Gai-Jin, care, deși este un roman de sine stătător, are o mulțime de trimiteri în trecut la Anjin-san și la Dirk Struan. De altfel, Gai-Jin este cel de al treilea roman din tetralogia Shogunului.
Ne regăsim în anii 1862-1863, moment în care străinii sunt instalați pe coastele Japoniei în câteva mici colonii bine delimitate, restul teritoriului fiindu-le interzis cu desăvârșire. Gai-jin este termenul prin care japonezii îi numesc pe acești străini, un termen nu prea politicos, după cum ne sugerează autorul. Cele două lumi sunt legate iremediabil prin intermediul schimburilor comerciale, dar diferențele dintre cele două culturi duc la conflicte și situații dintre cele mai neașteptate. Pe de o parte japonezii sunt ordonați, curați, obedienți dar mincinoși și "înapoiați", iar pe de altă parte, europenii sunt murdari, îmbrăcați caraghios, dezorganizați dar mult prea cinstiți și avansați din punct de vedere tehnologic.
De aici au rezultat cele două planuri ale acțiunii care se influențează reciproc. În tabăra străinilor urmărim destinele lui Malcom Struan, viitorul tai-pan al companiei Struan și al lui Angelique, o tânără atrăgătoare, rămasă fără avere și vitregită de împrejurări. Cei doi converg inevitabil unul către celălalt într-o dramatică poveste romantică. În celălalt plan, asistăm la lupta pentru putere a lui Yoshi Toranaga, într-o Japonie condusă de mai mulți seniori - daimyo -, sub o aparentă organizare a shogunatului și a administrației acestuia. Cu toții se folosesc direct sau indirect de o mișcare de revoltă, sonno-joi, a unor samurai proscriși. Scopul declarat al acestei mișcări este să-i alunge definitiv pe străini din Japonia și să restabilească puterea împăratului, care era prizonier în propriul lui castel.
Unul dintre capii mișcării sonno-joi, Hiraga, ajunge însă să-și schimbe complet viziunea după ce ajunge sub statut de refugiat în tabăra străinilor. Din ucigaș ajunge în cele din urmă să-i apere pe aceștia de confrații lui. El este un simbol pentru majoritatea japonezilor care declarativ îi urăsc pe străini, mai mult sau mai puțin, dar în umbră fac tot posibilul să strângă relațiile comerciale cu aceștia.
Pentru noi europenii, cartea este atractivă nu în ultimul rând pentru obiceiurile de natură sexuală ale japonezilor (ca și Shogun-ul de altfel). Și autorul are grijă să nu ne lipsească o mulțime de detalii picante, fără a fi însă vulgară. Sunt curios cum o privesc japonezii.
Cartea este bine scrisă, cu o mulțime de fire de acțiune. Te ajută să înțelegi cultura japoneză și să afli o parte din istoria acesteia pe de o parte și a colonizărilor pe de alta, chiar dacă sunt puțin romanțate. Deși serviciul de corectură al editurii și-a făcut doar parțial datoria eu îi acord nota 4,5 și vă invit să o citiți.
|
|
Crystian
|
|
|
Pagina anterioară Pagina următoare |
|
|
