CrysSoft Literatisia - ultima carte pe care am citit-o
 CATEGORII
Roman de aventuri
Poliţiste
De spionaj
Umor
Dezvoltare personală
Contemporani
Clasici
Business - Economie
De dragoste
Capă şi spadă
Istorie
Război
Enciclopedii - Dicționare
Horror
Ficțiune
 VIZITATORI
Adaugă comentariu
Gai-Jin - James Clavell
Editura Elit Comentator,
     Dacă aÈ›i îndrăgit romanele Shogun sau Tai-Pan, cu siguranță veÈ›i fi fermecaÈ›i È™i de către Gai-Jin, care, deÈ™i este un roman de sine stătător, are o mulÈ›ime de trimiteri în trecut la Anjin-san È™i la Dirk Struan. De altfel, Gai-Jin este cel de al treilea roman din tetralogia Shogunului.
     Ne regăsim în anii 1862-1863, moment în care străinii sunt instalaÈ›i pe coastele Japoniei în câteva mici colonii bine delimitate, restul teritoriului fiindu-le interzis cu desăvârÈ™ire. Gai-jin este termenul prin care japonezii îi numesc pe aceÈ™ti străini, un termen nu prea politicos, după cum ne sugerează autorul. Cele două lumi sunt legate iremediabil prin intermediul schimburilor comerciale, dar diferenÈ›ele dintre cele două culturi duc la conflicte È™i situaÈ›ii dintre cele mai neaÈ™teptate. Pe de o parte japonezii sunt ordonaÈ›i, curaÈ›i, obedienÈ›i dar mincinoÈ™i È™i "înapoiaÈ›i", iar pe de altă parte, europenii sunt murdari, îmbrăcaÈ›i caraghios, dezorganizaÈ›i dar mult prea cinstiÈ›i È™i avansaÈ›i din punct de vedere tehnologic.
     De aici au rezultat cele două planuri ale acÈ›iunii care se influenÈ›ează reciproc. ÃŽn tabăra străinilor urmărim destinele lui Malcom Struan, viitorul tai-pan al companiei Struan È™i al lui Angelique, o tânără atrăgătoare, rămasă fără avere È™i vitregită de împrejurări. Cei doi converg inevitabil unul către celălalt într-o dramatică poveste romantică. ÃŽn celălalt plan, asistăm la lupta pentru putere a lui Yoshi Toranaga, într-o Japonie condusă de mai mulÈ›i seniori - daimyo -, sub o aparentă organizare a shogunatului È™i a administraÈ›iei acestuia. Cu toÈ›ii se folosesc direct sau indirect de o miÈ™care de revoltă, sonno-joi, a unor samurai proscriÈ™i. Scopul declarat al acestei miÈ™cări este să-i alunge definitiv pe străini din Japonia È™i să restabilească puterea împăratului, care era prizonier în propriul lui castel.
     Unul dintre capii miÈ™cării sonno-joi, Hiraga, ajunge însă să-È™i schimbe complet viziunea după ce ajunge sub statut de refugiat în tabăra străinilor. Din ucigaÈ™ ajunge în cele din urmă să-i apere pe aceÈ™tia de confraÈ›ii lui. El este un simbol pentru majoritatea japonezilor care declarativ îi urăsc pe străini, mai mult sau mai puÈ›in, dar în umbră fac tot posibilul să strângă relaÈ›iile comerciale cu aceÈ™tia.
     Pentru noi europenii, cartea este atractivă nu în ultimul rând pentru obiceiurile de natură sexuală ale japonezilor (ca È™i
Shogun-ul de altfel). Și autorul are grijă să nu ne lipsească o mulțime de detalii picante, fără a fi însă vulgară. Sunt curios cum o privesc japonezii.
     Cartea este bine scrisă, cu o mulÈ›ime de fire de acÈ›iune. Te ajută să înÈ›elegi cultura japoneză È™i să afli o parte din istoria acesteia pe de o parte È™i a colonizărilor pe de alta, chiar dacă sunt puÈ›in romanÈ›ate. DeÈ™i serviciul de corectură al editurii È™i-a făcut doar parÈ›ial datoria eu îi acord nota 4,5 È™i vă invit să o citiÈ›i.
Crystian   
 
 
Cele mai bune bancuri cu părinţi
Editura C&A Hiparion , 2005
     Citind cea de-a 105-a carte a colecÅ£iei Biblioteca pentru toÅ£i glumeÅ£ii, stai ÅŸi te întrebi de unde mai poate Ion Marinescu să le mai găsească? Numărul acesta impresionant de bancuri dovedeÅŸte încă o dată că poporul român este o sursă inepuizabilă de umor. E adevărat că unele bancuri sunt reluate din alte cărÅ£i anterioare ale colecÅ£iei ÅŸi adaptate noului subiect, dar tot nu-Å£i poÅ£i stăpâni acel zâmbet care-Å£i apare pe buze, la năzbâtiile pe care le pot debita părinÅ£ii la întrebările copiilor.
     Formatul mic al cărÅ£ii are avantajul că o poÅ£i Å£ine în buzunar ÅŸi să o deschizi oricând ai câteva momente de aÅŸteptare: eu am citit-o în maxi-taxi, călătorind în diferite direcÅ£ii, prin Tg. MureÅŸ. Cei din Tg. MureÅŸ ÅŸtiu că pe aici nu prea citeÅŸte lumea în mijloacele de transport; poate distanÅ£ele sunt prea scurte. AÅŸa că vă puteÅ£i imagina un om binedispus într-o grămadă de oameni mohorâţi, obosiÅ£i ÅŸi mult prea serioÅŸi: "ăsta-i sărit de pe fix!".
     Pentru că mi-a adus încă o dată bucurie în suflet, îi dau cărÅ£ii Cele mai bune bancuri cu părinÅ£i nota 2,5.
Crystian   
Pagina anterioară      Pagina următoare

eXTReMe Tracker