|
|
 | | |
 |
Dragostra nu moare - Maitreyi Devi
Editura Amaltea, 1999
|
|
|
În anul 1928 Mircea Eliade primește o bursă de studii în India din partea Maharajahului de Kassimbazar, un "miliardar hotărât să-și risipească averea" prin "pomana dirijată și crearea unui birou de împărțit ajutoare pentru oamenii de știință". Despre călătoria până în India și primele lui impresii despre acestă țară puteți citi mai multe în volumul Biblioteca Maharajahului apărut la Editura Garamond.
Spre sfârșitul anului 1929, după ce suferă de malarie și este internat într-un spital local, Mircea Eliade se mută în casa lui Surendranath Dasgupta, cel mai mare filosof indian, decan al Universității din Calcutta. Aici o întâlnește pe Maitreyi, fiica filosofului pe care o privește la început ca pe o curiozitate orientală, dar cu timpul între cei doi se naște o dragoste profundă. Din păcate, conflictele culturale duc la despărțirea forțată a celor doi, la 30 septembrie 1930.
În anul 1934, Eliade publică cartea cu titlul Maitreyi, în care relatează povestea de dragoste trăită, puțin stilizată și cu un final modificat pentru a crește intensitatea trăirilor și valoarea literară.
Deși, în decursul anilor aude zvonuri că s-ar fi scris o carte cu și despre ea, abia în 1972 Maitreyi Devi află până unde a mers Mircea Eliade cu detaliile (sau cu imaginația) și se hotărăște să dea o replică scriind propria sa versiune a întâmplărilor în Dragostea nu moare, Na Hanyate în Bengali.
Vă recomand să citiți toate cele trei cărți în ordinea apariției lor, pentru a descoperi pas cu pas, povestea de dragoste și urmările ei, pentru că în Dragostea nu moare, anul 1930 nu ocupă decât prima parte. Următoarele trei părți prezintă continuarea, amprenta pe care dragostea lui Mircea Eliade a lăsat-o asupra lui Maitreyi. O să rămâneți surprinși mai întâi de diferențele de abordare dintre cele două cărți. Aceeași poveste, aceleași întâmplări, dar văzute din unghiuri total diferite. Iar sfârșitul... e total neașteptat. (Atenție, și Maitreyi l-a modificat, dar reflectă realitatea, fiind scris cu ajutorul simbolurilor, ne spune ea mai târziu într-un interviu.)
Adevărul despre povestea de dragoste dintre cei doi mari scriitori... se află probabil prins undeva la mijloc și poate fi citit printre rânduri.
Mi-au plăcut mult toate cele trei cărți și le-am citit cu sufletul la gură. Un singur lucru m-a supărat la Dragostea nu moare: faptul că nu toți termenii bengalezi sunt traduși în glosarul de la sfârșitul cărții, motiv pentru care îi acord doar nota 4,5.
|
|
Crystian
|
| |
| |
|
Proiectul Hades - Robert Ludlum, Gayle Lynds
Editura Lider,
|
|
|
Ceea ce sunt doar zvonuri sau creaţii ale unor oameni cu prea multă imaginaţie, devine în Proiectul Hades realitate: o companie farmaceutică devine duşmanul numărul unu al omenirii. De fapt nu compania prin politica ei, ci un grup restrâns de persoane care profitând de slăbiciunile acesteia, răspândesc în toată lumea o epidemie mortală. Nu, nu sunt terorişti, nu este Bin Laden... sunt americani get-beget, avizi de o îmbogăţire rapidă, pe seama a milioane şi milioane de victime.
Totul începe cu câteva cazuri de decese suspecte, ce ajung să fie investigate de către prestigiosul institut american al armatei specializat în virusologie, ICMBIASU. Faptul că un virus nou a apărut pe piaţă, nu este atât de suspect, ca moartea subită a unei cercetătoare şi a câtorva persoane din conducerea institutului.
Ghinionul ucigaşilor, să spunem aşa, este că logodnicul cercetătoarei, Smith Jonathan, cercetător şi el la acelaşi institut, este un om de acţiune care nu se mulţumeşte cu explicaţii prea evidente. O înţepătură suspectă pe corpul logodnicei decedate şi o avertizare din partea unui fost prieten din copilărie îl duc la începutul unei piste, ce nu poate duce decât spre un final fericit sau o mare dezamăgire...
Alţi prieteni ai acestuia Marty Zellerbach, un autist foarte inteligent şi Peter Howell, un fost agent MI5, cât şi sora logodnicei, Randi Russell, fac pe parcursul cărţii acţiunea mult mai pitorească: dezertări din armată, urmăriri prin păduri, focuri de armă, spargeri de calculatoare prin Internet, gărzi personale mult prea zeloase, infiltrări în Irak, garda republicană, manipularea preşedintelui SUA, conspiraţie la nivel înalt, laboratoare secrete ş.a.m.d. Toate ingredientele unui bun film hollywoodian, puse într-o carte specifică lui Robert Ludlum.
Totuşi, pentru din aceleaşi motive - parcă vizualizam un film american de pe ProTV - şi pentru că am citit cărţi mai bune de Robert Ludlum, îi ofer doar nota 4,3. Oricum merită să o citiţi dacă vreţi acţiune la cote maxime!
|
|
Crystian
|
|
|
Pagina anterioară Pagina următoare |
|
|
