|
|
 | | |
 |
Managementul serviciilor - Alexandru Jivan
Editura Editura de Vest, 1998
|
|
|
Am avut un profesor de matematică la facultate care avea un stil atât de ciudat de a vorbi, încât, la început, nu înțelegeam nimic din ceea ce spune. Apoi am început să mă obișnuiesc cu el și să-i înțeleg vorbele, dar logica lui tot nu o înțelegeam: copiam la xerox tot ce scria pe tablă. Culmea însă, când învățam pentru examen, cursurile lui și demonstraţiile în special mi se păreau foarte logice și clare.
Același sentiment l-am avut citind această carte: chiar am început să-mi pun întrebări la un moment dat dacă nu e ceva în neregulă cu mine. Trebuia să recitesc paragrafele de 2-3 ori pentru a le înțelege: autorul a folosit fraze lungi, cu un vocabular foarte bogat. Practic mă pierdeam în text și pe nesimțite, mintea mea zbura aiurea. O carte exact opusă stilului anglo-saxon cu fraze scurte și la obiect.
Dar totuși informațiile pe care mi le-a furnizat această carte mi se par foarte utile și foarte interesante, deși cartea a fost publicată cu zece ani în urmă. Acesta a fost motivul pentru care am mers până la capăt și nu am abandonat-o.
La începutul cărții suntem puși în temă cu specificul serviciilor. Cum se deosebesc ele de producția industrială de bunuri materiale. Pe tot parcursul cărții apoi am întâlnit această paralelă, pentru a scoate în evidență în fiecare domeniul al managementului "specificitățile" serviciilor.
Se vorbește foarte mult despre calitatea serviciilor, un termen pe atât de promovat și de care totuși ducem o lipsă tot mai acută în ziua de azi. Ajunge doar să ne gândim la serviciile de vânzări oferite de hypermarketuri: doamne ferește să întrebi vreun om de-al lor despre orice produs expus.
Sunt expuse apoi relațiile cu piața: gestionarea aprovizionărilor și al transportului, managementul relațiilor cu beneficiarii, marketingul, concurența și nu în ultimul rând valoarea și prețul.
Cel mai interesant capitol mi s-a părut cel referitor la managementul personalului: cum se fac angajările, cum este motivat personalul, cum sunt verificați angajații și cum le este măsurată munca depusă, cultura de întreprindere și caracteristicile cadrelor de conducere.
Gestionarea optimă a resurselor este tema următorului capitol. Nu este uitată nici gestionarea și influențarea cererii. Ultimul capitol este dedicat managementului dezvoltării firmei de servicii și problemele pe care le poate aduce acest proces în deservirea clienților.
Pentru informațiile primite i-aș acorda aprope nota maximă, dar pentru modul de expunere, mult prea "academic" îi acord doar nota 4, pentru că beneficiarii ei ar trebui să fie în primul rând oamenii de afaceri și apoi studenții și cadrele didactice.
|
|
Crystian
|
| |
| |
|
Aventurile echipajului Dox - Ochii diavolului - Peter Gontran
Editura Marist, 2004
|
|
|
Pe insula Saint Kitts sau Saint Christopher din Marea Caraibelor se întâmplă lucruri stranii. Cu exact doi ani în urmă, mașina guvernatorului insulei, Sir Hubert, lovește o fetiță băștinașă, în timpul unui tur al insulei. Accidentul adună repede băștinașii din sat, printre care se află și mama victimei. Văzându-și fiica moartă, aceasta începe să-i blesteme pe șofer și pe Sir Hubert. Spre ghinionul lor era o vrăjitoare, practicantă de voodoo.
Guvernatorul, om cinstit și modest, nu profită de suveranitatea lui și lasă poliția să-și facă datoria, astfel șoferul este condamnat la șase luni de închisoare, iar el obligat să-i plătească despăgubiri familiei victimei.
Însă se pare că blestemul îi ajunge din urmă și nu ține seama de îndreptările făcute de justiția umană: șoferul se spânzură aparent, exact la un an după accident. Nu a existat nici un semn înainte că ar fi vrut să o facă... Mai mult, au început să se întâmple tot felul de accidente stranii, stânci care cad din senin, accidente de mașină fără sens, pachete cu organe de animale. Toate împotriva lui Sir Hubert.
Acum însă, întâmplarea face să apară în portul insulei iahtul echipajului Dox, See Adler. Sir Hubert profită și îi invită pe Marian Farrow și pe Robert Bertram la un bal orgaizat la reședința guvernatorului, ocazie cu care le expune întâmplările stranii prin care trece.
Cum, nu știți cine sunt domnii Farrow și Bertram? Nu știti cine este echipajul Dox? Adevărul este că nici eu nu am auzit până acum despre el, deși Doxurile (cum le spune la cărticelele din serie) par să existe demult pe plaiurile mioritice, încă din perioada interbelică. Deși nu vor să recunoască, cei doi sunt niște detectivi care își desfășoară activitatea prin locuri exotice, cum ar fi și insula noastră. Ei mai sunt însoțiți de un negru congolez, Pongo sau "Uriașul" și de ghepardul Maha, care îi ajută să iasă din situațiile dificile.
Din păcate, sosirea echipajului la balul organizat la reședință nu pare să-l ajute prea mult pe guvernator - Sir Hubert este găsit spânzurat în propriul birou cu ușa închisă pe dinăuntru. În confuzia creată, dispare și Sheila, fiica guvernatorului.
Vor reuși cei din echipajul Dox să rezolve această nouă enigmă apărută în cale?
Vrăjitorie, organizații secrete, crime și dispariții misterioase, un peisaj exotic dintr-o insulă din Caraibe și atmosfera începutului se secol, fac din acest miniroman polițist o lectură mai mult decât agreabilă. Pentru toate acestea îi acord nota 3,5. Să sperăm că editura Marist nu va întrerupe seria!
|
|
Crystian
|
|
|
Pagina anterioară Pagina următoare |
|
|
