CrysSoft Literatisia - ultima carte pe care am citit-o
 CATEGORII
Roman de aventuri
Poliţiste
De spionaj
Umor
Dezvoltare personală
Contemporani
Clasici
Business - Economie
De dragoste
Capă şi spadă
Istorie
Război
Enciclopedii - Dicționare
Horror
Ficțiune
 VIZITATORI
Adaugă comentariu
Cele mai bune bancuri cu aviatori ÅŸi paraÅŸutiÅŸti
Editura C&A Hiparion, 2005
     Nu am zburat încă cu avionul. Era cât pe ce prin clasa a patra, dar s-a anulat zborul. Dar chiar dacă nu am zburat decât de la primul etaj, pe geam, nu am putut să nu mă bucur de seria de bancuri despre aviatori ÅŸi paraÅŸutiÅŸti!
     E interesant cum doar trei, patru rânduri umoristice te pot înălÅ£a la mii de metri altitudine... oare de asta mi se spunea că sunt mai tot timpul cu capul în nori, când citeam această carte?
     Åži cum nimic nu e mai tragic decât un accident de avion, parcă pentru a echilibra situaÅ£ia, bancurile despre motoare care cedează, piloÅ£i picaÅ£i din nori, stewardeze blonde ÅŸi pasageri puÅŸi pe ÅŸotii sunt cu atât mai haioase. ÃŽn cele din urmă cu mic cu mare îşi iau - sau nu - paraÅŸutele ÅŸi se aruncă în gol. Toată lumea e ameÅ£ită de picaj sau de alcool, dar veselă ÅŸi fericită.
     Nu scapă din colecÅ£ie nici chiloÅ£ii moldovenilor, răspunsurile elevului Bulă despre aeronautică sau dialogurile de la popotă. Iar când începe competiÅ£ia dintre americani, ruÅŸi ÅŸi români în construcÅ£ia de avioane, doar turnul de control le mai domoleÅŸte avântul.
     Pentru că hazul s-a desprins încă o dată de la sol, dau acestei cărÅ£i nota 2,7 ÅŸi aÅŸtept cu nerăbdare aterizarea următoarelor cărÅ£i din serie.
Crystian   
 
 
Egipteanul - Mika Waltari
Editura Polirom, 2008
     O carte interesantă. Este vorba despre "autobiografia" unui medic, Sinuhe, ce a trăit cu 1.300 de ani înainte de naÈ™terea lui Hristos, pe vremea când a început declinul marelui imperiu egiptean.
     Amintirile lui încep cu copilăria petrecută în casa unui medic, Senmut È™i a soÈ›iei acestuia Kipa. AceÈ™tia l-au găsit pe când avea doar câteva zile, într-un coÈ™ abandonat pe Nil. Mai târziu avea să afle că are toate È™ansele să fie tocmai fiul marelui faraon. Dar acest lucru va rămâne o necunoscută pentru tot restul vieÈ›ii lui, chiar dacă acÈ›iunile lui vor hotărî destinul Egiptului.
     Soarta îl ajută pe Sinuhe să devină medic la Casa VieÈ›ii din templul lui Amon, un zeu la modă în acele vremuri. Apoi printr-o conjunctură fericită ia parte la o trepanaÈ›ie, o mică operaÈ›ie pe creier, aplicată faraonului, ca remediu final. Acest lucru îl face faimos È™i îl aduce în preajma unui om important pentru viitorul Egiptului, Horemheb.
     Apoi aceaÈ™i soarta îl împinge È™i în braÈ›ele unei profitoare care-l lasă fără avere È™i fără părinÈ›i È™i îl alungă din Egipt împreună cu slujitorul său Kaptah. Rău pentru el, bine pentru noi: începem să cunoaÅŸtem lumea antică din jurul Egiptului: Siria, Ierusalim, Babilon, Creta È™i alte câteva locuri È™i neamuri pierdute în negura timpului. Este È™i momentul ca autorul să ne dezvăluie deÈ™ertăciunea zeilor È™i înÈ™elătoriile preoÈ›ilor, dar È™i nevoia oamenilor de a crede în ceva: chiar È™i într-un taur mort.
     ÃŽntoarcerea lui Sinuhe în Egipt aduce cu sine momentul de glorie al faraonului Akhenaton, adept al unui nou zeu Aton, ocazie cu care autorul ne face cunoscut faptul că poporul încă nu era pregătit pentru venirea lui zeu nobil (conceptele lui Aton seamănă izbitor cu cele ale lui Isus).
     De altfel cartea este plină de idei filosofice, iar personajele sunt de la mic la mare mari oratori, cunoscători în arta destinului È™i a vieÈ›ii. Au fost multe discursuri care mi-au plăcut, dar cel care m-a uns la suflet a fost a lui Kaptah, care în timp a ajuns să fie la rândul lui om liber È™i stăpân. El zice că e mult mai bine pentru un stăpân să aibă muncitori decât sclavi. Un muncitor lucrează toată ziua pentru un salar de mizerie, după care nu mai ai nici o treabă cu el, pe când un sclav... he, he... dă-i de mâncare, asigură-i un cămin, ai grijă să fie sănătos. ÃŽn plus nu are nici o motivaÈ›ie să lucreze, își fură stăpânul pe toate căile. Ce mai, e mult mai bine să fi sclav decât un muncitor salariat.
     È˜i cel mai comic discurs: între un bărbat È™i o femeie care se ceartă să nu te bagi că ajungi să te pui rău cu amândoi.
     VreÈ›i să mai auziÈ›i È™i altele asemenea? CitiÈ›i cartea lui Mika Waltari că merită! Eu îi acord nota 4,5 pentru că personajele nu sunt realistice, dar discursurile È™i acÈ›iunile lor își merită toÈ›i banii.
Crystian   
Pagina anterioară      Pagina următoare

eXTReMe Tracker