|
|
 |  |  |
 |
Nechibzuință - Amanda Quick
Editura Colemus, 1994
|
|
 |
Phoebe Layton este fiica numai bună de măritat a familiei Clarington. Însă, spre deosebire de celelalte fete din înalta societate de o seamă cu ea, aceasta trăiește într-o lume de vis, a cavalerilor medievali, indusă de mulțimea de romane de capă și spadă pe care le citește și colecționează cu ardoare. Dorința de a-și găsi un cavaler care să se lupte pentru ea, să o salveze și să-i satisfacă toate dorințele, o împinge la tot felul de fapte nechibzuite, care o bagă în tot felul de buclucuri.
Ea identifică în Gabriel Banner, conte de Wylde, pe potențialul cavaler care se potrivește de minune cu figura din imaginația ei. Acesta a vrut să o salveze pe sora ei de la o căsătorie nefericită, era bogat și trăia într-un castel medieval. Mai mult era și el iubitor și autor de romane cavalerești.
Pentru a-l atrage în jocul ei, Phoebe țese o adevărată conspirație, care-l atrage pe Gabriel într-o noapte în ținutul Sussex, o regiune din sudul Angliei, pentru a-i fi însoțitor și pavăză în achiziționarea unui manuscris vechi, de la un colecționar de cărți ciudat. Însă cavalerul rătăcitor, se dovedește a fi departe de năzuințele domniței, atunci când un hoț le taie calea și le fură prețiosul manuscris.
Totuși, lucrurile se schimbă radical când Gabriel reușește să demaște jocul domnișoarei Phoebe și, deși nu vrea să recunoască, el devine tocmai personajul imaginat de Phoebe. Între cei doi se înfiripă de-a lungul romanului o poveste de dragoste plină de pasiune și bineînțeles de peripeții.
Cartea este bine scrisă și are un fir cursiv ușor de urmărit. Singurul reproș pe care îl pot aduce este că acțiunea se petrece în episoade: Phoebe intră într-o încurcătură, Gabriel apare și o salvează, iar povestea de dragoste evoluează de-a lungul acestora. Cititorul își poate pierde ușor interesul pentru următoarea aventură, partea de suspans fiind puțin anemică.
Iubitorii de romantism, trebuie să-i mulțumească autoarei Jayne Ann Krentz, alias Amanda Quick, pentru încă un roman de dragoste reușit, ușor de citit și... nerecomandat minorilor. Eu îi acord nota 3,5.
|
 |
Crystian
|
| |
| |
 |
Cele mai bune bancuri cu aviatori ÅŸi paraÅŸutiÅŸti
Editura C&A Hiparion, 2005
|
|
 |
Nu am zburat încă cu avionul. Era cât pe ce prin clasa a patra, dar s-a anulat zborul. Dar chiar dacă nu am zburat decât de la primul etaj, pe geam, nu am putut să nu mă bucur de seria de bancuri despre aviatori şi paraşutişti!
E interesant cum doar trei, patru rânduri umoristice te pot înălţa la mii de metri altitudine... oare de asta mi se spunea că sunt mai tot timpul cu capul în nori, când citeam această carte?
Şi cum nimic nu e mai tragic decât un accident de avion, parcă pentru a echilibra situaţia, bancurile despre motoare care cedează, piloţi picaţi din nori, stewardeze blonde şi pasageri puşi pe şotii sunt cu atât mai haioase. În cele din urmă cu mic cu mare îşi iau - sau nu - paraşutele şi se aruncă în gol. Toată lumea e ameţită de picaj sau de alcool, dar veselă şi fericită.
Nu scapă din colecţie nici chiloţii moldovenilor, răspunsurile elevului Bulă despre aeronautică sau dialogurile de la popotă. Iar când începe competiţia dintre americani, ruşi şi români în construcţia de avioane, doar turnul de control le mai domoleşte avântul.
Pentru că hazul s-a desprins încă o dată de la sol, dau acestei cărţi nota 2,7 şi aştept cu nerăbdare aterizarea următoarelor cărţi din serie.
|
 |
Crystian
|
|
|
Pagina anterioară Pagina următoare |
|
|