CrysSoft Literatisia - ultima carte pe care am citit-o

     Moda face o victimă nevinovată în New York: Stacy Lak a avut ghinionul să fie persoana nepotrivită, la locul nepotrivit, dar purtând acelaşi taior mov ca adevărata ţintă, Olivia de Portello. Din păcate, asasinul este ucis de către un poliţist în timp ce încerca să fugă de la locul faptei.
     F.B.I.-ul investighează crima, dar nu găseşte nici un indiciu concludent nici despre mobilul crimei şi nici despre asasin, cu excepţia unui paşaport belgian fals. Este chemat în ajutor C.I.A-ul, care mergând pe urma paşaportului ajunge, unde credeţi... la generalul Postelnicu, tocmai în Bucureşti. Bineînţeles că apare şi numele lui Pacepa, într-o poveste, mai mult sau mai puţin adevărată, a unor personaje din fosta securitate. Că e pură fantezie, mai treacă meargă, dar să auzi de ai tăi prin cărţi scrise de străini, te face să te simţi bine.
     Povestea noastră însă se complică, pentru că paşaportul se pare că a ajuns printr-un lanţ de evenimente, tocmai la israelieni. Parcă încep lucrurile să se lege: Stacy Lak era soţia unui iranian, paşaportul la un israelian... e cunoscută "prietenia" dintre cele două popoare. Mai greu e de înţeles de ce au acţionat pe teritoriul Americii? Să fie chiar aşa de disperaţi?
     În acest moment intră în scenă, prinţul nostru, Malko Linge, care dă toate lucrurile peste cap, când descoperă încurcătura taioarelor. Numai bine ne mutăm în Miami, unde s-a retras Olivia de Portello, care se pare că a priceput că ceva nu este în regulă. Malko încearcă să o protejeze, fără ca ea să ştie, şi în acelaşi timp să descopere misterul, însă nu are prea mult noroc: Olivia de Portello este ucisă noaptea pe plajă de către israelieni.
     Vă întrebaţi poate ce legătură au coreenii în toată treaba asta? Vă las satisfacţia de a afla singuri acest lucru. Până una alta, îi acord cărţii nota 3,6 pentru acţiune şi suspans, un adevărat thriller. Păcat că la un moment dat o cam tărăgănează cu urmărirea amantului... Ei... care amant!?

Crystian

Un colet cu bucluc - Robert Louis Stevenson, Lloyd Osbourne
Editura Univers, 1981

     Coincidențe. Acesta este laitmotivul cărții Un colet cu bucluc scrisă de către Robert Louis Stevenson și Lloyd Osbourne. Deși este o carte plină de viață, de personaje și de întâmplări dintre cele mai haioase, la urmă de dăm seama că de fapt avem de a face cu o mână de personaje principale, ce se reîntâlnesc la tot pasul (spre marea lor disperare), și cu o întreagă pleiadă de figuranți care întregesc și dau savoare firului poveștii.
     Totul începe de la o tontină. Pentru novici în ale finanțelor, tontina este un fel de loterie pe viață și pe moarte: câștigă cine trăiește mai mult, sau, ca să fim mai exacți, cine moare ultimul. Se strâng laolaltă mai multe persoane care depun într-un fond o sumă fixă. Banii sunt investiți, înmulțiți, și cel din urmă supraviețuitor al grupului ia banii. Probabil că vârsta nu îi va mai permite să se bucure prea mult de ei, dar cu siguranță moștenitorii vor fi mai mult decât încântați de averea primită. Ca și fapt divers, mai există încă tontine active în Europa, dar nu mai sunt inițiate altele noi.
     Și după cum ușor putem deduce, când din membrii fondatori ai unei tontine mai rămân doar doi frați, copii acestora vor face totul ca aceștia să se bucure de o bătrânețe sănătoasă și îndelungată. În Londra, sunt închiși în casă să nu răcească sau să prindă vreo boală rătăcită și sunt plimbați în provincie, la aer curat. Dar ce te faci când la într-o astfel de mutare de la oraș în provincie și înapoi, trenul cu care circuli se ciocnește cu un altul venind din sens opus și călătorii fac un mic zbor prin aer împreună cu vagonul. Și în locul bătrânului îngrijit cu atâta grijă găsești un cadavru mutilat, de nerecunoscut... exact tontina se duce la verișorul Michael Finsbury.
     Ei și de aici începe nebunia ascunderii "adevărului". Scenarii peste scenarii, cadavru îngropat, dezgropat, mutat, ascuns, împachetat, expediat și... pierdut. Dar găsit de alții care se află în relații bune tocmai cu... verișorul mai sus amintit. Nu e greu de imaginat că Michael vede cadavrul. Dar trenul și-a făcut bine treaba și nu-l recunoaște, deci trebuie să scape de el că îi suflă poliția în ceafă.
     Ce se întâmplă cu cadavrul? Cine va lua până la urmă tontina? V-am făcut curioși? Merită să citiți această carte plină de umor englezesc de calitate!
     Eu m-am amuzat teribil, și pentru asta îi acord nota 4,3, chiar dacă coincidențele sunt mult prea forțate. Dar până la urmă ăsta a fost farmecul romanului. Păcat că s-a terminat atât de repede.

Crystian

Pagina următoare