|
|
 | | |
 |
Pan Wołodyjowsky - Henryk Sienkiewicz
Editura Garamond,
|
|
|
Țara arde și baba se piaptănă! Cam acesta este mesajul transmis de către Henryk Sienkiewicz în cel de al treilea volum al trilogiei sale închinat vremurilor bune din istoria Poloniei. Noroc cu o mână de viteji, care prin eforturi supraomenești reușesc să oprească înaintarea puhoiului otoman.
Din prea mult entuziasm, pentru a-i trezi din amorțeala cei cuprinse pe contemporani, Henryk Sienkiewicz ajustează puțin istoria în favoarea eroilor romanelor sale. Acest lucru îi aduce pe de o parte onoruri, dar și o mulțime de critici din partea specialiștilor, motiv pentru care în acest volum se îndepărtează mai puțin de la cursul istoriei. Prin urmare, deși vitejești, faptele nu mai au întotdeauna finalul fericit. De', viața nu e numai lapte și miere.
Un alt factor care influenţează acest roman este moartea soției autorului, care-l aruncă pe acesta în melancolie. Cel puțin în prima treime a romanului, faptele vitejești sălășuiesc mai mult în amintiri, iar dramele personale și poveștile de amor umplu paginile.
Dacă pe Skrzetuski, eroul primului roman din trilogie, îl regăsim aici fericit și cu o droaie de copii, Wołodyjowsky apare ca un personaj doborât de necazul morții bruște a logodnicei sale, retras la o mănăstire cu gândul de a-și închina restul vieții Domului. Noroc cu jupân Zagloba care, ca de obicei, aduce lucrurile pe făgașul normal prin vicleșugurile sale: îl ademenește în afara mănăstirii, îl îmbată și îl aruncă în brațele unei femei. Chiar dacă planurile de însurătoare nu ies de la început, precum unse, pe parcurs, Wołodyjowsky își găsește aleasa inimii în "haiducelul" Basia. Între cei doi se înfiripă o dragoste atât de mare că numai moartea îi va mai despărți...
Noua familie se mută la Chreptiów, o garnizoană de graniță, unde, cu câteva sute de oșteni aflați în subordine, aduc liniștea ținuturilor din zonă. Aici încep poveștile la gura focului în stilul lui Sadoveanu, dar nu despre vânătoare și peisaje mioritice, ci despre întâmplări din robie de la turci și tătari.
Încet, încet autorul scapă de melancolia de la începutul romanului și apare acțiunea în toată splendoarea ei: trădări, crime, violuri, jafuri, tâlhari, răpiri, culminând cu atacul oastei otomane asupra cetății Kamieniec.
În carte este descrisă și o incursiune a trupelor polone în Moldova: un teritoriu cam sălbatic, împânzit de codrii și controlat de turci... hmmm. Mă rog, fiecare cu istoria și orgoliile lui. (Vorbim despre anii 1670...)
Deși prima parte a fost puțin cam plictisitoare, partea a doua a romanului l-a adus în scenă pe adevăratul Henryk Sienkiewicz, un scriitor de marcă, nu doar al Poloniei, ci al întregii omeniri. Pentru acest lucru îi acord romanului nota 4,4.
|
|
Crystian
|
| |
| |
|
O tragedie americană - Theodore Dreiser
Editura Minerva, 1973
|
|
|
Apărut în colecția Biblioteca pentru toți, romanul lui Dreiser urmărește destinul tragic al unui tânăr american, Clyde Griffiths. Născut într-o familie de predicatori, ce cântau pe străzi pentru a strânge banii necesari întreținerii unei misiuni creștină (un fel de cerșetorie mascată), acesta încearcă pe tot parcursul vieții sale să scape de destinul tragic pe care i la urzit soarta și să ajungă la bogăția simbolizată de unchiul acestuia, un mare fabricant de gulere pentru cămăși.
Caracterul slab și needucat în ale vieții, pe de o parte, și farmecul personal înnăscut, pe de alta, îl împinge ușor în tot felul de încurcături având la baza aventuri amoroase. Iubește ușor și uită aparent ușor. Fetele profită de naivitatea lui și-l împing spre tot felul de lucruri necugetate.
Cititorul este ușor, ușor prins în dilemă: este Clyde vinovat de ceea i se întâmplă sau este doar un învins al sorții, bătut de vânt spre nenorociri. Este el copilul care nu ascultă de îndrumările înțelepte ale părinților și ale societății sau este victima ce luptă să scape de principiile mărginite ale timpurilor lui?
Vedem în O tragedie americană o altă Americă față de aceea a eroilor din filmele hollywood-iene. Nu este o țară în care omul este liber să facă ce dorește, ci o țară care a copiat întru-totul modelele vechii Europe. Societatea îi marginalizează pe cei săraci și îi acceptă în cercurile înalte doar pe cei înstăriți. Procesele sunt influențate de apartenența la anumite partide politice și de apropiatele alegeri, iar jurații ascultă vocea străzii și nu cea a rațiunii.
Nu degeaba Dreser a fost acuzat de afinități comuniste iar romanele sale au fost publicate cu greu în Statele Unite unde editurile aparțiuneau conservatorilor și puritanilor.
Un roman-frescă al Americii, o carte tragică, inspirată se pare dintr-o crimă banală, dar care lovește adânc în visul American și în mișcările religioase. Puțin parcă prea lungă (poate e și normal, pentru a-și atinge scopul), ultimul volum din cele trei l-am parcurs cu sufletul la gură și încercam și eu să-mi dau seama, rațional, dacă Clyde a fost sau nu un criminal.
Vă invit să citiți o mare capodoperă a începutului de secol XX, și îi acord nota 4,5. Din aceeași epocă vă recomand și Caracatița lui Frank Norris, pe care o găsiți în magazinul online CrysSoft Euroalia.
|
|
Crystian
|
|
|
Pagina următoare |
|
|
