CrysSoft Literatisia - ultima carte pe care am citit-o
 CATEGORII
Roman de aventuri
Poliţiste
De spionaj
Umor
Dezvoltare personală
Contemporani
Clasici
Business - Economie
De dragoste
Capă şi spadă
Istorie
Război
Enciclopedii - Dicționare
Horror
Ficțiune
 VIZITATORI
Adaugă comentariu
Ritualul crimei - Cristofor Black
Editura
     AgenÅ£ii FBI, Frank Cooper ÅŸi Mark Sinclair sunt trimiÅŸi la Paris pentru a rezolva o serie de crime, la intervenÅ£ia unei doamne foarte convingătoare - Sophia Woolf. Se pare că sora acesteia a fost ucisă în timp ce era în voiaj de nuntă împreună cu soÅ£ul ei, într-o dublă crimă cu aspect de ritual: cei doi au fost decapitaÅ£i, iar în gură li s-a pus câte o monedă veche.
     Imediat ce ajung la Paris, Sophia dispare misterios, iar cei doi agenÅ£i sunt antrenaÅ£i în mijlocul unor comploturi, la care doar două minÅ£i ascuÅ£ite le poate da de cap: sculpturi false, organizaÅ£ii secrete, rituale străvechi. BineînÅ£eles, poliÅ£ia franceză pare depăşită de situaÅ£ie, iar unicul suspect, culmea este chiar detectivul particular angajat să rezolve misterul.
     Vă las plăcerea de a descoperi singuri cine este autorul crimelor ÅŸi unde a dispărut focoasa Sophia.
     "Ritualul crimei" este prima dintr-o serie cu cei doi agenÅ£i FBI, Mark ÅŸi Frank de la Divizia Secretă a FBI, propusă de către editura Tinerama. TotuÅŸi dacă bine ÅŸtiu, câteva cărÅ£i din aceeaÅŸi serie au apărut ÅŸi la Editura NaÅ£ional cu ceva timp în urmă. Ea face parte din cărÅ£uliile de buzunar vândute pe la chioÅŸcurile de ziare în anii trecuÅ£i. Nu ÅŸtiu de ce au dispărut pentru că se vindeau destul de bine.
     Este o carte uÅŸoară, recomandată pentru momente de relaxare pentru cei pasionaÅ£i de dezlegarea misterelor. Limbajul nu este recomandat minorilor ÅŸi nu face parte din seria marilor romane poliÅ£iste. PuÅ£in umor, puÅ£in sex, câteva focuri de armă, câteva aluzii la "europenii ăştia învechiÅ£i", happy end - aÅŸ putea spune, un clasic poliÅ£ist american. Fără prea multă teorie ÅŸi dureri de cap!
     Pentru toate acestea, îi ofer nota 2,3.
Crystian   
 
 
Empire Falls - Richard Russo
Editura Univers, 2007
     Ironia sorÈ›ii, acesta ar putea fi după mine subtitlul acestui roman. AcÈ›iunea se petrece într-un mic orășel din America, cu nume predestinat Empire Falls. (Ei da, È™i eu mă aÈ™teptam la altceva când am cumpărat cartea, împreună cu ziarul Cotidianul, cu câțiva ani în urmă.)
     OraÈ™ul cunoaÈ™te o perioadă de înflorire datorită fabricilor conduse de către familia Whiting. Ultimul descendent însă este mai slab de înger È™i afacerile se duc odată cu apa care inundă în mod repetat fabricile. Iar ca să pună capac își zboară creierii lăsând în urmă o văduvă cu un copil infirm. Odată cu falimentul fabricilor începe să moară È™i oraÈ™ul Empire Falls.
     ÃŽn acest context, Richard Russo ne prezintă familia Roby. Miles este È™eful restaurantului Empire Grill, închiriat de la văduva Whiting. El se luptă să È›ină restaurantul pe linia de plutire, în speranÈ›a că undeva în viitor va deveni proprietarul lui pe deplin. Este genul de om care nu poate să spună nu, de care profită toată lumea, bun la suflet È™i muncitor, dar care își È›ine închise în el toate frustrările È™i nemulÈ›umirile.
     David este fratele acestuia, opusul lui ca È™i fire, È™i joacă rolul de bucătar în restaurant. Urmează apoi Janine, soÈ›ia infidelă, în căutare de aventuri È™i de sex de calitate, plictisită de un soÈ› care vrea să fie de treabă È™i perfecÈ›ionist. GăseÈ™te omul ideal într-un antrenor de fitness (sau cel puÈ›in aÈ™a crede).
     Tick, fiica, este cea care îi seamănă întru totul lui Miles. Destinele celor doi evoluează, de altfel, în paralel pe tot parcursul cărÈ›ii.
     Intriga evoluează lent în timp. Autorul pune mult accent pe trăirile personajelor, decăderea oraÈ™ului fiind reflectată pe deplin în starea de disperare a acestora. Există puÈ›ine personaje superficiale care acÈ›ionează din instinct, cum ar fi tatăl lui Miles, Max, sau poliÈ›istul Jimmy Minty, însă È™i acestora Richard Russo le explică comportamentul.
     Dacă la început cartea pare cam monotonă (dacă vă plac cărÈ›ile de aventuri trebuie să vă È›ineÈ›i tari sau să nu vă apucaÈ›i de ea), pe măsură ce destinele personajelor se întretaie în moduri dintre cele mai neaÈ™teptate, apare È™i sentimentul că ceva se va întâmpla. Iar sfârÈ™itul este pe măsură: toată diperarea acumulată a oraÈ™ului, reflectată prin personaje, erupe... nu vă spun mai mult, decât că a obÅ£inut premiul Pulitzer. Eu îi ofer nota 4,3, poate voi mai mult sau mai puÈ›in.
Crystian   
   Pagina următoare

eXTReMe Tracker