|
|
 | | |
 |
Cameleonul - William Diehl
Editura RAO, 2008
|
|
|
Este celebru în lumea animalelor pentru capacitatea s-a extraordinară de a-și adapta culoarea pielii după mediul înconjurător. Poate părea ceea nu este și este ceea ce nu pare.
În aceste condiții nu este de mirare că pe urmele lui, a spionului Cameleon, este pus cel mai celebru spion-jurnalist O'Hara, însoțit de către băgăcioasa reporteriță TV, Eliza Gunn. O cursă contra cronometru, pentru 250 000 de dolari și șansa de a rămâne în viață la urmă.
Totul a pornit de la niște evenimente, aparent fără legătură între ele: explozia unei mașini Aquila 333, cea care ar fi trebuit să revoluționeze automobilul așa cum îl cunoaștem noi; distrugerea unei platforme petroliere, Thoreau, aflată la nord-vest de coasta Alaskăi; și moartea lui Eddie Wolfnagle, un pungaș care a furat planurile unei stații de pompare de pe o platformă. În spatele tuturor acestor evenimente tragice: oamenii Cameleonului!
Lumea internațională a spionajului ni se dezvăluie așa cum nu am mai cunoscut-o până acum: elita în slujba domeniului privat. Fără granițe și fără reguli, ne poartă prin toată lumea, din Alaska, în Japonia, în Marea Caraibelor. Agenți adormiți, agenți activi, criminali profesioniști toți într-un Joc, fără limite legislative sau materiale. Arte marțiale, urmăriri, deghizări, infiltrări și nu în ultimul rând clanuri mafiote, toate se regăsesc în cartea lui William Diehl.
Dar de ce ne lovim la fiecare pas de petrol... de platforme petroliere... de companii petroliere... experți în petrol... zăcăminte petrolifere...? Doar citind această carte de excepție puteți afla!
Pentru un thriller exploziv, care îl lasă pe cititor înmărmurit în final, îi ofer nota 4,5.
|
|
Crystian
|
| |
| |
|
Morții vii - David Bolchover
Editura CODECS, 2006
|
|
|
M-am înșelat când am cumpărat această carte: "crudul adevăr despre viața de birou". Mă așteptam să citesc despre oameni ca mine: "rupți de lume, duși dintre noi". Adică stai pe scan zi și o parte din noapte, fără sâmbete, fără duminici, fără concedii ani de zile, faci febră musculară când ieși la o plimbare de o jumătate de oră, ai în cap numai planuri de dezvoltare și ești într-o continuă căutare de soluții la probleme și ai vrea să te îmbogățești într-o zi de la o idee genială. Nu mai ai timp să socializezi, să ieși cu prietenii la o bere...
Nu, nu este vorba despre specia aceasta de sclavi ai muncii legați de scan. Este vorba despre cei care stau doar 8 ore pe scaun, obligați, nu de nevoie, au concedii, socializează, merg în concedii pentru că au bani destui ce să mai vorbim despre concedii medicale pentru motive presupuse. Trimit toată ziua mailuri cu bancuri și poze deochiate, stau pe messenger și au cele mai tari pagini pe siturile de socializare, ba își critică firma pe câte un blog să fie în trend, că de... au timp și se plictisesc de mama focului. Se zice că unul chiar a murit de plictiseală în timp ce era la birou și nu a observat nimeni zile întregi... Unii chiar au timp să-și pună pe net partidele de amor cu colegele de birou...
David Bolchover a făcut parte dintre aceștia o bună bucată de vreme, de unde s-a și inspirat pentru a scrie cartea de față. A numit această categorie Morții vii. Plătit să stai degeaba. Unde? În multinaționale, corporații, în general, în zona de mijloc printre funcționari sau în departamente făcute să dea bine și fără nici o utilitate. Și mai este o categorie... pe la stat... că de aia îi și spune "stat"...
Încă în România e greu să-ți imaginezi așa ceva, dar cică prin Marea Britanie, de atâta plictiseală au început să renunțe la job-urile călduțe și să devină întreprinzători... fraierii nu știu ce îi așteaptă :)
O carte captivantă, bine documentată. Unui manager îi și arată cum îi poate depista pe acești pierde-vară din firma lui și cum poate scăpa de ei. Am citit mai mult de jumătate din ea dintr-o răsuflare. Mi-am adus aminte că am întâlnit și eu o groază de astfel de oameni, foarte ocupați... o oră, poate două pe zi, o zi, poate două pe lună. Cunosc un caz în care persoana în cauză angajează lunar două zile un specialist să-i facă treaba! Incredibil!
Dar au venit și concluziile și iar am fost dezamăgit: corporațiile vor fi scuturate din temelii de concurență, adică de micii întreprinzători, și de voie de nevoie vor trebui să scape de această pleavă. Să fim serioși! Pe ce lume trăiește David Bolchover? Poate nu știe că dispar micii întreprinzători omorâți pe bandă rulantă de avalanșa de legi, făcute de state și UE cu consultanță de la corporații. Apare un domeniu în care microîntreprinderile pot concura o corporație... nici o problemă, apare în scurt timp și legea care impune niște reguli noi... vezi doamne să ajute populația, să păzească mediu ș.a.m.d.! Despre ce concurență vorbește?
Una cu alta, o carte interesantă... păcat că cine ar trebui să o citească, probabil o vor ignora total. Pentru subiectul ales și pentru documentare îi acord nota 4,1. O carte bine scrisă.
|
|
Crystian
|
|
|
Pagina anterioară Pagina următoare |
|
|
