CrysSoft Literatisia - ultima carte pe care am citit-o
 CATEGORII
Roman de aventuri
Poliţiste
De spionaj
Umor
Dezvoltare personală
Contemporani
Clasici
Business - Economie
De dragoste
Capă şi spadă
Istorie
Război
Enciclopedii - Dicționare
Horror
Ficțiune
 VIZITATORI
Adaugă comentariu
Ritualul crimei - Cristofor Black
Editura
     AgenÅ£ii FBI, Frank Cooper ÅŸi Mark Sinclair sunt trimiÅŸi la Paris pentru a rezolva o serie de crime, la intervenÅ£ia unei doamne foarte convingătoare - Sophia Woolf. Se pare că sora acesteia a fost ucisă în timp ce era în voiaj de nuntă împreună cu soÅ£ul ei, într-o dublă crimă cu aspect de ritual: cei doi au fost decapitaÅ£i, iar în gură li s-a pus câte o monedă veche.
     Imediat ce ajung la Paris, Sophia dispare misterios, iar cei doi agenÅ£i sunt antrenaÅ£i în mijlocul unor comploturi, la care doar două minÅ£i ascuÅ£ite le poate da de cap: sculpturi false, organizaÅ£ii secrete, rituale străvechi. BineînÅ£eles, poliÅ£ia franceză pare depăşită de situaÅ£ie, iar unicul suspect, culmea este chiar detectivul particular angajat să rezolve misterul.
     Vă las plăcerea de a descoperi singuri cine este autorul crimelor ÅŸi unde a dispărut focoasa Sophia.
     "Ritualul crimei" este prima dintr-o serie cu cei doi agenÅ£i FBI, Mark ÅŸi Frank de la Divizia Secretă a FBI, propusă de către editura Tinerama. TotuÅŸi dacă bine ÅŸtiu, câteva cărÅ£i din aceeaÅŸi serie au apărut ÅŸi la Editura NaÅ£ional cu ceva timp în urmă. Ea face parte din cărÅ£uliile de buzunar vândute pe la chioÅŸcurile de ziare în anii trecuÅ£i. Nu ÅŸtiu de ce au dispărut pentru că se vindeau destul de bine.
     Este o carte uÅŸoară, recomandată pentru momente de relaxare pentru cei pasionaÅ£i de dezlegarea misterelor. Limbajul nu este recomandat minorilor ÅŸi nu face parte din seria marilor romane poliÅ£iste. PuÅ£in umor, puÅ£in sex, câteva focuri de armă, câteva aluzii la "europenii ăştia învechiÅ£i", happy end - aÅŸ putea spune, un clasic poliÅ£ist american. Fără prea multă teorie ÅŸi dureri de cap!
     Pentru toate acestea, îi ofer nota 2,3.
Crystian   
 
 
Lumea Sofiei - Jostein Gaarder
Editura Univers, 2006
     Un orăşel de provincie în care nu se întâmplă nimic... sau cel puÅ£in aÅŸa pare, în prima jumătate. Un alt film de duzină! Cine te-a pus să te uiÅ£i la el? Apoi lucrurile mărunte ÅŸi nesemnificative încep să se lege între ele ÅŸi să capete o nouă dimensiune: brusc te trezeÅŸti în faÅ£a celui mai bun film pe care l-ai văzut în ultima vreme!
     Cam acelaÅŸi sentiment l-am avut citind Lumea Sofiei, a lui Jostein Gaarder.
     Sofie, este o elevă dintr-un orăşel din Norvegia, care la venirea acasă de la ÅŸcoală, primeÅŸte prin poÅŸtă scrisori de la un necunoscut. Fără ÅŸtampile, fără timbre, fără expeditor. Scrisorile conÅ£in lecÅ£ii de filosofie. Prin intermediul lor începi să-i cunoÅŸti pe Democrit, Platon, Aristotel ÅŸ.a.m.d.
     AÅ£i citi aÅŸa ceva? Probabil că nu. Dar Jostein Gaarder ÅŸtie să introducă acel element de suspans care te atrage să mai citeÅŸti o pagină ÅŸi apoi încă una. Parcă ceva, ceva nu e chiar în regulă cu aceste lecÅ£ii... Să fim serioÅŸi, cine ar citi filosofie în locul unui thriller? Poate că niÅŸte cărÅ£i poÅŸale trimise din Liban, pentru o misterioasă Hilde, de către tatăl ei, sau o veche oglindă fermecată, nu te lasă să închizi cartea. Ce să mai vorbim de coliba maiorului!
     Noroc că filosofia celor din antichitate este chiar interesantă. Greul a venit când am ajuns pe la Kant ÅŸi pe la romantism. Recunosc că am dat bac-ul din filosofie, dar ÅŸi că era cât pe ce să-l pic! Profesorii cereau filosofia din manual nu filosofiile izvorâte din imaginaÅ£ia mea. Acum mi-am adus aminte de ce!
     Dar a venit ÅŸi răsplata! ÃŽn lumea Sofiei încep să se întâmple lucruri ciudate. La început mai timid, parcă, parcă desprinse din realitate. Doar sunt prezentate într-o carte, nu? Dar când personaje din poveÅŸti încep să te salute prin pădure... Apoi totul se răstoarnă cu susul în jos. Nimic nu mai e ce a fost! Nici Sofie, nici Hilde ÅŸi nici maiorul.
     V-am făcut curioÅŸi? Nu e nici pe departe, curiozitatea pe care o trăieÅŸti când te apropii de sfârÅŸitul cărÅ£ii.
     Iată ce este minunat la Jostein Gaarder: nu doar că a ÅŸtiut să lege o poveste pe marginea unui curs de filosofie, ci că această poveste constituie chiar exemplele care ilustrează cursul. Minunat!
     Nota 4,9 e meritată pe deplin! Dacă nu era Kant, i-aÅŸ fi dat maximul.
Crystian   
Pagina anterioară      Pagina următoare

eXTReMe Tracker