|
|
 | | |
 |
Empire Falls - Richard Russo
Editura Univers, 2007
|
|
|
Ironia sorții, acesta ar putea fi după mine subtitlul acestui roman. Acțiunea se petrece într-un mic orășel din America, cu nume predestinat Empire Falls. (Ei da, și eu mă așteptam la altceva când am cumpărat cartea, împreună cu ziarul Cotidianul, cu câțiva ani în urmă.)
Orașul cunoaște o perioadă de înflorire datorită fabricilor conduse de către familia Whiting. Ultimul descendent însă este mai slab de înger și afacerile se duc odată cu apa care inundă în mod repetat fabricile. Iar ca să pună capac își zboară creierii lăsând în urmă o văduvă cu un copil infirm. Odată cu falimentul fabricilor începe să moară și orașul Empire Falls.
În acest context, Richard Russo ne prezintă familia Roby. Miles este șeful restaurantului Empire Grill, închiriat de la văduva Whiting. El se luptă să țină restaurantul pe linia de plutire, în speranța că undeva în viitor va deveni proprietarul lui pe deplin. Este genul de om care nu poate să spună nu, de care profită toată lumea, bun la suflet și muncitor, dar care își ține închise în el toate frustrările și nemulțumirile.
David este fratele acestuia, opusul lui ca și fire, și joacă rolul de bucătar în restaurant. Urmează apoi Janine, soția infidelă, în căutare de aventuri și de sex de calitate, plictisită de un soț care vrea să fie de treabă și perfecționist. Găsește omul ideal într-un antrenor de fitness (sau cel puțin așa crede).
Tick, fiica, este cea care îi seamănă întru totul lui Miles. Destinele celor doi evoluează, de altfel, în paralel pe tot parcursul cărții.
Intriga evoluează lent în timp. Autorul pune mult accent pe trăirile personajelor, decăderea orașului fiind reflectată pe deplin în starea de disperare a acestora. Există puține personaje superficiale care acționează din instinct, cum ar fi tatăl lui Miles, Max, sau polițistul Jimmy Minty, însă și acestora Richard Russo le explică comportamentul.
Dacă la început cartea pare cam monotonă (dacă vă plac cărțile de aventuri trebuie să vă țineți tari sau să nu vă apucați de ea), pe măsură ce destinele personajelor se întretaie în moduri dintre cele mai neașteptate, apare și sentimentul că ceva se va întâmpla. Iar sfârșitul este pe măsură: toată diperarea acumulată a orașului, reflectată prin personaje, erupe... nu vă spun mai mult, decât că a obţinut premiul Pulitzer. Eu îi ofer nota 4,3, poate voi mai mult sau mai puțin.
|
|
Crystian
|
| |
| |
|
Cel mai bogat om din Babilon - George S. Clason
Editura Amaltea, 2004
|
|
|
Cine nu a auzit de Babilon? Dar cu toate că astăzi au rămas puţine vestigii arheologice ce-i aparţin, măreţia lui a dăinuit peste milenii. Oricât am urî (sau iubi) banii, aceştia au fost mijlocul care au asigurat şi bogăţia Babilonului, în special prin dezvoltarea comerţului în zonă.
Este interesant cum s-au păstrat din acele timpuri biblice legile de bază ale lumii financiare, deşi lumea în care trăim s-a schimbat atât de mult. Cea mai importantă, după mine: "Banul la ban trage!" - deşi nu o veţi găsi descrisă sub această formă în carte.
Cartea în sine este o culegere de parabole - babiloniene -, asemănătoare unor poveşti pentru copii. Chiar ar putea fi folosite ca lectură pentru cei mari şi mici deopotrivă, pentru că nu le lipseşte nici acţiunea şi nici happy end-ul. Cetăţeni simplii, scribi, sclavi, conducători de caravane, negustori, cămătari, hoţi, bogătaşi, nimic nu lipseşte din ingredientele unei poveşti cu aer oriental din 1001 de nopţi.
Am observat totuşi o diferenţă faţă de tendinţa actuală: dacă scopul cărţii este să te scape de datorii şi să te îmbogăţească, prin acumulare de capital, investiţii profitabile dar şi asigurate, astăzi dimpotrivă, scopul este să devii cât mai datornic, printr-o iluzie a zicalei mai sus menţionate: câştigă pe banii altora... ai băncilor. Da, băncile câştigă! Cât despre tine... trebuie să câştigi nu numai partea ta, dar şi cea a băncilor. Au ajuns cămătarii la putere?
Cel puţin cartea ne învaţă cum să scăpăm de ei, dar... e nevoie de multă, multă disciplină personală, să rezişti tentaţiilor ce ne înconjoară. Dar finalul fericit promis, merită tot efortul!
Pentru că mi-a înlăturat îndoielile despre legile lumii financiare care duc la succes şi pentru că în acest fel îmi determină cursul vieţii îi ofer nota maximă 5! Citiţi-o şi voi: o lectură plăcută şi uşoară la ceas de seară, şi apoi... cugetaţi!
|
|
Crystian
|
|
|
Pagina anterioară Pagina următoare |
|
|
