CrysSoft Literatisia - ultima carte pe care am citit-o
 CATEGORII
Roman de aventuri
Poliţiste
De spionaj
Umor
Dezvoltare personală
Contemporani
Clasici
Business - Economie
De dragoste
Capă şi spadă
Istorie
Război
Enciclopedii - Dicționare
Horror
Ficțiune
 VIZITATORI
Adaugă comentariu
O tragedie americană - Theodore Dreiser
Editura Minerva, 1973
     Apărut în colecÈ›ia Biblioteca pentru toÈ›i, romanul lui Dreiser urmăreÈ™te destinul tragic al unui tânăr american, Clyde Griffiths. Născut într-o familie de predicatori, ce cântau pe străzi pentru a strânge banii necesari întreÈ›inerii unei misiuni creÈ™tină (un fel de cerÈ™etorie mascată), acesta încearcă pe tot parcursul vieÈ›ii sale să scape de destinul tragic pe care i la urzit soarta È™i să ajungă la bogăția simbolizată de unchiul acestuia, un mare fabricant de gulere pentru cămăși.
     Caracterul slab È™i needucat în ale vieÈ›ii, pe de o parte, È™i farmecul personal înnăscut, pe de alta, îl împinge uÈ™or în tot felul de încurcături având la baza aventuri amoroase. IubeÈ™te uÈ™or È™i uită aparent uÈ™or. Fetele profită de naivitatea lui È™i-l împing spre tot felul de lucruri necugetate.
     Cititorul este uÈ™or, uÈ™or prins în dilemă: este Clyde vinovat de ceea i se întâmplă sau este doar un învins al sorÈ›ii, bătut de vânt spre nenorociri. Este el copilul care nu ascultă de îndrumările înÈ›elepte ale părinÈ›ilor È™i ale societății sau este victima ce luptă să scape de principiile mărginite ale timpurilor lui?
     Vedem în O tragedie americană o altă Americă față de aceea a eroilor din filmele hollywood-iene. Nu este o È›ară în care omul este liber să facă ce doreÈ™te, ci o È›ară care a copiat întru-totul modelele vechii Europe. Societatea îi marginalizează pe cei săraci È™i îi acceptă în cercurile înalte doar pe cei înstăriÈ›i. Procesele sunt influenÈ›ate de apartenenÈ›a la anumite partide politice È™i de apropiatele alegeri, iar juraÈ›ii ascultă vocea străzii È™i nu cea a raÈ›iunii.
     Nu degeaba Dreser a fost acuzat de afinități comuniste iar romanele sale au fost publicate cu greu în Statele Unite unde editurile aparÈ›iuneau conservatorilor È™i puritanilor.
     Un roman-frescă al Americii, o carte tragică, inspirată se pare dintr-o crimă banală, dar care loveÈ™te adânc în visul American È™i în miÈ™cările religioase. PuÈ›in parcă prea lungă (poate e È™i normal, pentru a-È™i atinge scopul), ultimul volum din cele trei l-am parcurs cu sufletul la gură È™i încercam È™i eu să-mi dau seama, raÈ›ional, dacă Clyde a fost sau nu un criminal.
     Vă invit să citiÈ›i o mare capodoperă a începutului de secol XX, È™i îi acord nota 4,5. Din aceeaÈ™i epocă vă recomand È™i CaracatiÈ›a lui Frank Norris, pe care o găsiÈ›i în magazinul online CrysSoft Euroalia.
Crystian   
 
 
Trilogia New York-ului - Paul Auster
Editura Univers - Colecţia Cotidianul, 2007
     La început m-am aÅŸteptat să fie ceva în genul Misterele Parisului sau Misterele Romei, chiar dacă în variantă contemporană. După ce am am început să citesc primele pagini am crezut că sunt trei romane poliÅ£iste... dar m-am înÅŸelat încă o dată. Atât de tare încât m-am dus pe net să văd dacă sigur nu mă înÅŸel!
     Toate cele trei povestiri, OraÅŸul de sticlă, Fantome ÅŸi Camera încuiată încep precum niÅŸte romane poliÅ£iste clasice: apare în scenă detectivul care este chemat să rezolve un caz clasic, asigurarea protecÅ£iei, o urmărire clasică, o dispariÅ£ie. ÃŽnsă rezolvarea cazurilor nu prezintă nici un interes, sau dimpotrivă. Depinde din ce punct de vedere priveÅŸti lucrurile.
     AcÅ£iunea se concentrează asupra detectivilor, care preocupaÅ£i de cazuri ajung să confunde propria viaţă cu viaÅ£a cazului, ajungând la căderi nervoase, cu percepÅ£ii greÅŸite ale realităţii. Citindu-le începi să-i înÅ£elegi pe cei ce suferă de sindromul biropat... oare prezint ÅŸi eu simptomele? Dacă nu, sigur sunt pe drumul cel bun.
     Autorului îi place să se joace cu cuvintele, folosind elemente comune între cele trei povestiri: caietul roÅŸu, folosit de detectivi pentru a-ÅŸi face notiÅ£ele, aluzii la celelalte cazuri din romanele paralele ÅŸi chiar propriul nume. ÃŽn ultimul roman, se face referire la detectivul din primul roman, mai bine zis la o imagine a lui, care oferă o posibilă explicaÅ£ie a dispariÅ£iei lui.
     Apropo, în două dintre cele trei romane, detectivii sunt scriitori. Primul este chemat din întâmplare în locul unui detectiv real (numit Paul Auster). ÃŽn cel de-al doilea, detectivul are înclinaÅ£ii scriitoriceÅŸti. Un adevărat festin literar!
     Pentru schimbările spectaculoase de situaÅ£ii ÅŸi pentru că m-a pus pe gânduri îi ofer nota 4,5.
Crystian   
Pagina anterioară      Pagina următoare

eXTReMe Tracker